Premierul s-a întâlnit în această dimineață cu guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, pentru a discuta despre gestionarea finanțelor publice. Discuțiile s-au concentrat pe necesitatea elaborării unui plan multianual pentru împrumuturile pe care România trebuie să le contracteze pentru a finanța deficitul bugetar. Surse participante la discuții au declarat că întâlnirea a vizat, de asemenea, analiza situației economice actuale a țării.
România se confruntă cu un deficit bugetar semnificativ, fiind unul dintre cele mai mari din Uniunea Europeană. Comisia Europeană estimează un deficit de 6,2% din PIB pentru anul 2026 și de 5,8% pentru 2027, după ce în 2025 acesta a fost de 7,9% din PIB. În același timp, datoria publică ar putea ajunge la 63,3% din PIB până în anul 2027, conform prognozelor europene.
Presiunea financiară este accentuată de necesarul de refinanțare a datoriei. ING estimează că necesarul brut de finanțare pentru anul 2026 va fi de aproximativ 265–275 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă circa 13,5% din PIB. Această sumă este influențată de concentrarea scadențelor provenite din emisiunile pe termen scurt efectuate în perioada volatilă 2022–2024, necesitând o eșalonare a plăților.
Costurile cu dobânzile la datoria publică sunt în creștere accelerată. Proiectul de buget publicat de Ministerul Finanțelor prevede pentru anul 2026 suma de aproximativ 60,8 miliarde de lei doar pentru plata dobânzilor. Această cifră reprezintă o creștere de 20% față de anul 2025, adică o diferență de 10,3 miliarde de lei, și este de două ori mai mare decât suma de 29,9 miliarde de lei plătită în 2023.
Tabloul macroeconomic este complicat de prognozele de creștere și inflație. FMI și Banca Mondială estimează o recesiune ușoară pentru România în 2026, în timp ce OCDE prevede o creștere de doar 1%. Inflația rămâne un factor de risc, cu ING anticipând o medie anuală de 8,2% în 2026, iar revenirea în intervalul țintă al BNR, de 2,5% plus sau minus 1 punct procentual, este estimată abia pentru anul 2027.
Coordonarea dintre guvern și BNR este vitală pentru stabilitatea economică. Un calendar de împrumuturi predictibil ar putea reduce presiunea pe randamentele datoriei și ar putea susține stabilitatea leului. Un plan multianual ar putea transmite agențiilor de rating un semnal de disciplină fiscală, într-un moment în care consolidarea bugetară depinde de venituri și de absorbția fondurilor din PNRR.