Analiza realizată de economiștii Basak Edizgil, Alessa Abraham și Kevin Daly de la Goldman Sachs indică faptul că leul românesc este prea puternic în raport cu fundamentele economiei țării. Această situație ar putea necesita o depreciere mai amplă, posibil printr-o devalorizare de tip „one-off”, pentru a ajuta la reducerea deficitului extern. În același timp, experții recomandă adoptarea unei politici fiscale mai stricte pentru a echilibra situația economică a României.
Efectele unei valori mai mici a leului vor fi resimțite direct de către cetățeni, în special prin creșterea costurilor vieții. Pentru familiile cu credite în euro, rata va crește direct în lei, în timp ce pentru cei cu împrumuturi în lei, riscul principal este inflația. Un curs mai slab poate împinge inflația în sus, ceea ce ar putea determina BNR să mențină dobânzile ridicate pentru o perioadă mai lungă de timp.
Chiriile și produsele importate vor deveni semnificativ mai scumpe pentru populație. În marile orașe, multe contracte de închiriere sunt stabilite în euro, iar o depreciere ar crește imediat cheltuielile lunare. De asemenea, prețurile la bunurile din import, precum electronicele sau mașinile, vor suferi ajustări imediate. Deși salariile sunt plătite în lei, creșterea prețurilor ar putea duce la o scădere temporară a puterii de cumpărare a consumatorilor.
Sectorul companiilor va avea rezultate mixte în funcție de modelul de afaceri. Pentru exportatori, un leu mai slab înseamnă venituri mai mari în lei și o competitivitate sporită pe piețele externe. Pe de altă parte, firmele care au datorii în valută vor vedea creșterea costurilor de finanțare. În prezent, 53% din creditele companiilor sunt în valută, deși o treime dintre acestea sunt protejate împotriva variațiilor de curs.
Situația deficitului de cont curent rămâne o preocupare majoră pentru stabilitatea economică. Conform datelor BNR, în primele opt luni ale anului 2026, deficitul a ajuns la 19,9 miliarde de euro, reprezentând o creștere de 5% față de aceeași perioadă a anului precedent. Această evoluție este însoțită de o scădere a investițiilor străine directe, care au coborât la 2,1 miliarde de euro, de la un nivel anterior de 5,7 miliarde de euro.
Contextul macroeconomic este marcat de o presiune asupra bugetului, motiv pentru care instituțiile internaționale solicită măsuri de austeritate. Fondul Monetar Internațional a estimat anterior că leul era supraevaluat cu aproximativ 18,5% în termeni reali. În prezent, BNR menține un regim de flotare controlată, lăsând cursul să se formeze pe piață, cu intervenții mult mai reduse față de perioada precedentă.