Achiziționarea unui autoturism second-hand din Germania presupune parcurgerea unui proces birocratic complex pentru înmatricularea acestuia în România. După sosirea vehiculului, proprietarii trebuie să finalizeze o serie de proceduri la mai multe instituții, începând cu Registrul Auto Român și continuând cu birouri de traduceri, Direcția de Taxe și Impozite Locale, ANAF și, în final, DRPCIV. Este esențială verificarea termenului de valabilitate a numarelor provizorii germane, deoarece durata acestora variază în funcție de documentele primite în Germania.
Prima etapă obligatorie este verificarea mașinii la Registrul Auto Român, unde se efectuează un examen tehnic. Programarea pentru această procedură se realizează online, prin intermediul portalului oficial al instituției. Pentru un autoturism obișnuit, costul verificării este de aproximativ 900 de lei, însă suma finală poate fi influențată de caracteristicile vehiculului sau de operațiunile solicitate. Este recomandat ca mașina să fie verificată prealabil într-un service pentru a evita problemele tehnice, precum un parbriz spart sau defecte la sistemul de frânare, care ar putea duce la respingerea verificării.
După trecerea examenului RAR și obținerea documentului galben care consemnează valabilitatea ITP, urmează traducerea actelor germane. Această etapă necesită apelarea la un birou de traduceri autorizate, proces care poate dura aproximativ trei zile și poate costa în jur de 170 de lei. Documentele care trebuie traduse includ factura de achiziție, documentul de înmatriculare și certificatul de conformitate. Traducerile obținute sunt indispensabile pentru etapele ulterioare de la Direcția de Taxe și Impozite Locale și la autoritățile de înmatriculare.
Etapa a treia presupune luarea mașinii în evidență fiscală la Direcția de Taxe și Impozite Locale. Proprietarii pot utiliza platforma instituției prin contul ATLAS sau pot opta pentru depunerea fizică a documentelor, deși programarea este recomandată pentru a evita cozile. După depunerea actelor, documentul de confirmare a evidenței fiscale este eliberat, de regulă, în două zile lucrătoare. Ulterior, este necesară obținerea Certificatului TVA Auto de la ANAF prin completarea formularului C182, solicitare care poate fi transmisă online prin Spațiul Privat Virtual.
Ultimul pas este înmatricularea definitivă la DRPCIV, după ce s-a încheiat procesul cu ANAF. Programarea se face pe platforma oficială DGPCI, iar dosarul de înmatriculare trebuie să conțină factura, documentele de la RAR, traducerile, confirmarea de la Taxe și Impozite, certificatul de la ANAF și polița de asigurare RCA. Costul pentru certificatul de înmatriculare este de 76 de lei, la care se adaugă tariful pentru plăcuțe. Dacă dosarul este complet, plăcuțele de înmatriculare pot fi ridicate în câteva ore de la depunerea actelor.
Procesul de înmatriculare poate implica costuri semnificative, precum cele de aproximativ 900 de lei pentru RAR și circa 170 de lei pentru traduceri. În total, sumele cheltuite includ și tarifele pentru certificatul de înmatriculare, plăcuțe, polița RCA și eventuale reparații tehnice necesare. Deși birocrația este considerată dificilă, respectarea ordinii etapelor — RAR, traduceri, Taxe și Impozite, ANAF și DRPCIV — asigură finalizarea procedurii într-un interval de câteva zile lucrătoare.