Prețurile fertilizanților și ale amelioratorilor de sol au înregistrat o creștere de 13,4%, plasând România într-o poziție de presiune economică vizibilă. În ultimul trimestru al anului 2025, prețurile acestor inputuri agricole au crescut cu 8% la nivelul Uniunii Europene, însă România a raportat cel mai mare avans dintre cele 27 de state membre, cu o creștere de 16,8%. Această volatilitate persistentă a pieței europene a fost marcată de situații în care prețurile fertilizanților cu azot au depășit cu 71% media anului 2024.
În acest context, gunoiul de fermă trece de la statutul de deșeu la cel de activ agronomic cu valoare economică reală. Deși nu poate înlocui integral fertilizanții minerali, materialul conține azot, fosfor și potasiu, elemente pentru care fermierii plătesc în mod regulat la achiziția de pe piața externă. Fiecare kilogram de nutrient furnizat în siguranță culturilor reprezintă o economie directă în calculul necesarului de inputuri care trebuie achiziționat de către fermă.
Securitatea economică a agriculturii europene este afectată de dependența de importurile de materii prime precum ureea și amoniacul, expunând fermierii la perturbări geopolitice. Comisia Europeană a subliniat că, atunci când prețurile cresc, marjele de profit ale fermierilor scad, deoarece costurile nu pot fi transferate întotdeauna în prețul final al producției. Proiectul european FertiCovery urmărește recuperarea nutrienților din dejecții, biodeșeuri și ape uzate pentru a crește reziliența fermelor.
Valoarea economică a materialelor organice depinde de concentrația de nutrienți, distanța de transport și costul aplicării pe teren. De exemplu, amestecul de gunoi de pui cu așternut este considerat foarte interesant deoarece este relativ uscat și concentrat. Analizele indică, în medie, un conținut de 3,15% azot, 2,77% P₂O₅ și 2,33% K₂O, ceea ce permite calcularea valorii acestuia prin compararea cu prețurile fertilizanților comerciali.
Utilizarea fertilizanților organici necesită tehnici care să minimizeze pierderile de azot prin emisia de amoniac în atmosferă. Pierderea de azot reprezintă o pierdere directă de valoare economică, motiv pentru care recomandările europene pentru bunele practici (BAT) sugerează încorporarea rapidă a materialului în sol. Conform deciziei de punere în aplicare (UE) 2017/302, intervalul optim între distribuție și încorporare este de 0–4 ore pentru a păstra nutrienții în circuitul agricol.
Evoluția prețurilor la inputuri agricole se încadrează într-un context macroeconomic mai larg, în care indicatorii de economie sunt monitorizați constant. În septembrie 2026, depozitele populației și ale firmelor au crescut cu 8,8%, ajungând la aproape 691 de miliarde de lei. Această dinamică a economiilor reflectă o perioadă de ajustări în care costurile de producție, precum cele pentru fertilizanți, influențează direct stabilitatea financiară a actorilor economici.