Numărul cererilor de renegociere a obligațiilor financiare trimise către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Bancar (CSALB) a cunoscut o creștere masivă de 60% în primele nouă luni ale anului 2026. Conform datelor furnizate de Partidul AUR, numărul total de solicitări a ajuns la 3.394 de cazuri. Această evoluție reflectă presiunea fiscală și creșterea costurilor care afectează în prezent bugetele familiilor române, impunând o analiză asupra capacității de gestionare a datoriilor.
Analiza realizată de Comisia pentru Investiții și Programe de Finanțare AUR indică faptul că doar aproximativ 30% dintre cererile adresate băncilor au fost acceptate pentru negociere. Situația este și mai critică în cazul instituțiilor financiare nebancare, unde IFN-urile nu au acceptat nicio cerere de renegociere în perioada analizată. Totodată, ponderea solicitărilor trimise către instituțiile financiare nebancare a crescut semnificativ, de la un nivel de 23,6% la 32,6%.
Victor Cațavei, coordonatorul politic al Comisiei pentru Investiții și Programe de Finanțare AUR, a criticat lipsa de dialog din partea instituțiilor financiare. Acesta a declarat că „Explozia cu 60% a solicitărilor de negociere la CSALB este radiografia exactă a eșecului guvernamental și a faptului că sute de mii de români au ajuns în colaps financiar”. Victor Cațavei a adăugat că faptul că băncile refuză 70% dintre solicitanți reprezintă un risc social periculos.
Pentru a aborda această criză, AUR propune Guvernului Niculescu implementarea unui mecanism legal de renegociere și reeșalonare a creditelor pentru debitorii cu dificultăți reale. Propunerea include obligarea băncilor și a IFN-urilor de a analiza individual cererile și de a oferi răspunsuri motivate. De asemenea, se solicită un mecanism temporar de protecție împotriva executării silite pe durata negocierilor, pentru a preveni abuzurile și a proteja drepturile părților implicate.
Pe lângă măsuri specifice pentru debitori, comisiile de specialitate solicită reducerea presiunii fiscale asupra muncii și a întreprinderilor mici și mijlocii. AUR cere deblocarea programelor de finanțare și sprijinirea producției românești pentru a crește veniturile disponibile ale familiilor. Guvernul Niculescu este solicitat să prezinte un plan concret de prevenire a supraîndatorării populației, cu termene clare de implementare și responsabilități instituționale bine definite.
În contextul actual, deciziile economice ale Guvernului Niculescu sunt monitorizate atent, în timp ce discuții privind indexarea pensiilor și reforma administrativ teritorială sunt prezente în agenda politică. Situația creditelor reflectă o perioadă de instabilitate financiară, în care autoritățile sunt presate să echilibreze protecția consumatorilor cu stabilitatea sistemului bancar și fiscalitatea necesară bugetului de stat.