Numărul prosumatorilor din România a cunoscut o creștere masivă, trecând de la doar 300 de unități în anul 2019 la peste 373.000 de persoane la mijlocul anului 2026. Această evoluție transformă consumatorii pasivi în actori activi care produc energie, însă această schimbare impune presiuni noi asupra infrastructurii de distribuție a electricității din întreaga țară.
Conform datelor oficiale furnizate de ANRE, la finalul lunii iulie 2026, în România existau peste 373.249 de prosumatori, marea majoritate fiind reprezentată de 337.607 persoane fizice. Capacitatea totală instalată a acestora a ajuns la 4.148 MW, dintre care 2.149 MW aparțin persoanelor fizice. În medie, gospodăriile au instalat sisteme de 6,36 kW, în timp ce persoanele juridice au o capacitate medie de 56,5 kWh per prosumator.
Această expansiune creează dezechilibre între producția solară și consumul de energie, costurile fiind suportate de restul celor 9 milioane de consumatori. Producția este ridicată în orele însorite, când rețeaua poate avea dificultăți de absorbție, iar seara situația se inversează. Legislația actuală scutește prosumatorii cu puteri sub 400 kW de plata dezechilibrelor, însă AFEER avertizează că acest lucru generează costuri de zeci de milioane de euro anual.
Analiza Asociației Furnizorilor de Energie indică faptul că fiecare MWh introdus în rețea de prosumatori generează costuri suplimentare furnizorilor între 200 și 372 de lei pe MWh. Acești bani sunt ulterior transferați în facturile tuturor consumatorilor. Reprezentanții AFEER susțin că, deși prosumatorii ajută la modernizarea sistemului prin creșterea energiei regenerabile, evoluția lor a perturbat activitatea din sector, mai ales în contextul crizei energetice și al plafonării prețurilor.
Pentru a gestiona aceste situații, se propune utilizarea bateriilor și a conceptului de agregator, un operator care grupează instalații mici și baterii pentru a le valorifica pe piață. Un alt instrument este tariful dinamic, care face ca prețul energiei să varieze în funcție de condițiile pieței. În Europa, acest model este deja implementat, Germania impunând furnizorilor de electricitate să ofere cel puțin un astfel de tarif începând cu 1 ianuarie 2025.
La nivel european, Comisia Europeană promovează comunitățile energetice, unde surplusul de energie poate fi partajat între vecini. În România, ANRE a reglementat cadrul pentru funcționarea acestor comunități în 2026, iar registrul acestora este deja funcțional, cu primele două comunități înscrise. Autoritatea lucrează acum la regulile de participare pe piețele angro și la utilizarea capacităților de stocare pentru furnizarea de servicii către operatorii de rețea.
Contextul energetic global rămâne unul complex, marcat de schimbări tehnologice și decizii politice majore. În timp ce anumite piețe mature precum Germania sau Spania optimizează deja gestionarea surplusurilor prin mecanisme de autoconsum colectiv, alte regiuni se confruntă cu restricții de export ale tehnologiilor de producție a panourilor solare sau cu modificări ale fluxurilor de import de combustibili.