România se pregătește pentru o evaluare critică a ratingului suveran, care va fi anunțată de S&P Global Ratings pe 2 octombrie. Această revizuire reprezintă un test esențial pentru credibilitatea financiară a țării, într-un context marcat de presiuni asupra finanțelor publice. Alex Milcev, partener și lider al departamentului de Asistență fiscală și juridică în cadrul EY România, subliniază că rezultatul va reflecta capacitatea statului de a-și finanța dezvoltarea fără a genera instabilitate economică.
Agenția S&P Global Ratings a confirmat anterior calificativele BBB-/A-3, menținând perspectiva negativă pentru România. Această perspectivă negativă a fost însoțită de avertismente privind riscurile de retrogradare, cauzate de posibilele blocaje guvernamentale, dificultatea de a reduce deficitul bugetar sau scăderea fluxurilor de fonduri europene. În perioada recentă, și alte agenții importante, precum Fitch și Moody’s, au menținut ratingul României la ultima treaptă investment grade, confirmând prezența unor vulnerabilități fiscale și politice.
Situația investițiilor străine directe adaugă un strat suplimentar de incertitudine asupra stabilității economice. Conform datelor BNR publicate pe 15 septembrie, în perioada ianuarie-iulie 2026, investițiile directe ale nerezidenților au însumat 1,127 miliarde euro, o scădere masivă de 77% față de perioada similară din 2025, când valoarea era de 4,915 miliarde euro. Deși Alex Milcev precizează că aceste date sunt provizorii și pot fi influențate de tranzacții punctuale, amplitudinea scăderii este semnificativă.
Deficitul de cont curent a înregistrat, de asemenea, o creștere, ajungând la 16,290 miliarde euro în primele șapte luni ale anului 2026, de la 15,707 miliarde euro în perioada echivalentă din 2025. Fitch estimează că intrările nete de investiții străine directe vor putea finanța doar 26% din acest deficit de cont curent. Această dependență de finanțarea externă, combinată cu creșterea datoriei publice și inflația ridicată, pune sub presiune capacitatea de menținere a ratingului actual.
Impactul unei eventuale retrogradări ar fi resimțit de întreaga economie, nu doar de bugetul de stat. O scădere a ratingului ar crește primele de risc pentru stat, bănci și companii, făcând refinanțarea mult mai costisitoare. Miza principală nu este doar dobânda plătită de Ministerul Finanțelor, ci prețul întregului capital pentru piață. O decizie negativă ar restrânge baza de investitori eligibili și ar amplifica costurile de finanțare pentru întregul sector economic.
Contextul financiar al României este marcat de o încercare de consolidare fiscală, în condiții de volatilitate. Fitch estimează că deficitul bugetar va scădea de la 9,3% în 2024 la 5,9% din PIB în 2026, însă va rămâne ridicat față de alte state din categoria BBB. De asemenea, se anticipează o datorie publică de 64,5% din PIB în 2028, ceea ce impune necesitatea unor ajustări fiscale suplimentare pentru stabilizarea indicatorilor macroeconomici.