Economistul-șef al Băncii Naționale a României, Valentin Lazea, a propus implementarea unui pact între forțele politice responsabile pentru a asigura reducerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB până în anul 2030. Această recomandare a fost făcută joi, în cadrul conferinței „România sub lupă – Economia românească între presiuni globale și decizii interne”. Obiectivul principal vizează stabilirea unor reguli de gestionare a cheltuielilor și veniturilor care să fie protejate de disputele politice pe termen lung.
Conform lui Valentin Lazea, un astfel de angajament ar trebui să se concentreze pe două direcții majore: respectarea corelației dintre evoluția PIB-ului nominal și creșterea salariilor și pensiilor, precum și îmbunătățirea colectării TVA și a impozitului pe profit. Economistul susține că aceste probleme ar trebui scoase din jocul politic pentru următorii patru ani, astfel încât măsurile de combatere a evaziunii sau respectarea limitelor de creștere salarială să nu mai fie subiecte de atac. Un pact de acest tip ar putea consolida credibilitatea țării în fața investitorilor.
În ceea ce privește gestionarea cheltuielilor, Valentin Lazea a subliniat că majorările anvelopei salariale pentru bugetari nu trebuie să depășească ritmul de creștere a PIB-ului nominal. De asemenea, pensiile din sistemul public nu ar trebui să crească mai rapid decât salariile. Această abordare este esențială pentru a menține echilibrul financiar. Respectarea acestor corelații între PIB, salarii și pensii este, în viziunea sa, prima condiție necesară pentru a atinge țelul de reducere a deficitului bugetar până la orizontul anului 2030.
Un alt punct critic vizează veniturile fiscale, deoarece România pierde anual aproximativ 3% din PIB din neîncasarea TVA și încă 1% din PIB din necolectarea impozitului pe profit. Valentin Lazea a explicat faptul că reducerea la jumătate a acestor decalaje ar putea diminua deficitul bugetar cu două puncte procentuale. Pentru a realiza acest lucru, el recomandă combaterea evaziunii fiscale, eliminarea portiților legislative pentru optimizarea fiscală și reformarea activității ANAF, inclusiv prin modificarea modului de motivare și remunerare a personalului.
Situația finanțelor publice indică și o necesitate de scădere a dependenței de împrumuturi. La un deficit de aproximativ 6% din PIB, circa un leu din șapte cheltuiți de stat provine din finanțare împrumutată. Valentin Lazea propune ca, la un deficit de 3%, această proporție să scadă la un leu din 14, ceea ce reprezintă jumătate din nivelul actual. El a precizat că opiniile exprimate sunt personale și nu reprezintă poziția oficială a Băncii Naționale a României.
România se află într-o perioadă de monitorizare atentă a indicatorilor macroeconomici, având deja 11 ani de la intrarea în procedura de deficit excesiv până la anul 2030. Menținerea stabilității bugetare este crucială pentru a evita presiunile externe și pentru a asigura un cadru economic predictibil. Îmbunătățirea colectării veniturilor și controlul cheltuielilor publice rămân pilonii principali pentru atingerea stabilității financiare pe termen lung în cadrul Uniunii Europene.