Economia României ar putea înregistra o scădere de 0,2% în anul 2026, conform celor mai recente prognoze emise de BERD. Instituția financiară anticipează că după o creștere modestă de 0,7% în anul 2025, activitatea economică va trece printr-o perioadă de contracție, urmând ca o revenire reală să fie observată abia în anul 2027. Pentru anul 2027, BERD estimează că economia va intra din nou pe o traiectorie de creștere, cu un PIB de 1,8%.
Situația economică actuală este marcată de dificultăți semnalate încă din prima jumătate a anului. PIB-ul României a suferit o contractare de 0,8% în ritm anual în primul semestru, în condițiile în care producția industrială a scăzut cu 4,6%. De asemenea, sectoarele serviciilor și ale vânzărilor cu amănuntul au înregistrat un recul, deși sectorul construcțiilor a reușit să mențină o direcție opusă, fiind susținut de proiectele de infrastructură care beneficiază de finanțări din fondurile europene.
Inflația reprezintă un factor critic, România menținând cea mai ridicată rată a inflației din Uniunea Europeană. Deși rata inflației a coborât de la 9,7% în luna mai la 6,3% în luna august, presiunile asupra prețurilor pot persista din cauza costurilor ridicate ale energiei și a deprecierei leului față de euro. În acest context, consumul populației rămâne afectat atât de nivelul ridicat al inflației, cât și de ajustările fiscale aplicate, în timp ce deficitul de cont curent rămâne printre cele mai mari din UE.
În ceea ce privește finanțele publice, există semne de îmbunătățire. Deficitul bugetar a coborât la 7,9% din PIB în anul 2025, iar în primele șapte luni ale anului 2026, acesta a fost cu 37% mai mic în termeni nominali față de aceeași perioadă a anului precedent. BERD consideră că ținta de un deficit de 6,2% din PIB pentru întregul an 2026 este realizabilă, oferind un element de stabilitate în mijlocul incertitudinilor economice predominante.
Scenariul de recuperare presupune o revenire treptată a consumului gospodăriilor și o relansare moderată a exporturilor. Deși PIB-ul ar putea intra pe creștere în a doua jumătate a anului 2026, acesta nu ar putea compensa suficient scăderea totală estimată pentru întregul an. Riscurile rămân orientate în jos, fiind identificate incertitudinile privind politica fiscală, șocul prețurilor la energie și slăbirea cererii externe ca principale pericole pentru stabilitatea economică.
Evoluția indicatorilor macroeconomici din România este influențată de o serie de factori externi și interni care afectează puterea de cumpărare. Pe lângă presiunea inflaționistă, alte sectoare economice au arătat deja semne de declin, precum comerțul cu mașini, care a înregistrat o scădere de 1,3% în primele șapte luni ale anului față de perioada precedentă. Aceste tendințe de scădere în anumite ramuri de activitate contribuie la un cadru economic complex și volatil.