Analiza datelor publicate de Eurostat în Eurostat Regional Yearbook 2026 relevă existența unor decalaje semnificative ale speranței de viață la naștere în cadrul României. În timp ce indicatorul general de creștere în Uniunea Europeană a fost afectat de pandemia de COVID-19 în perioada 2020-2021, tendința a revenit spre creștere în anii următori. În România, valorile estimate variază între un minim de 75,5 ani și un maxim de 77,8 ani, evidențiind diferențe teritoriale marcante.
Regiunea București-Ilfov deține cel mai înalt nivel de speranță de viață din țară, înregistrând 77,8 ani. Aceasta este urmată de regiunile Centru, cu 77,0 ani, și Sud-Vest Oltenia, care înregistrează 76,9 ani. La polul opus, cele mai mici valori sunt raportate în estul României, unde regiunea Sud-Est are 75,7 ani, iar regiunea Nord-Est scade până la un minim de 75,5 ani. Acest ecart de 2,3 ani între Capitală și nord-estul țării reflectă disparitățile socio-economice și accesul la servicii medicale.
În ceea ce privește bărbații, România se află într-o poziție critică, toate regiunile sale având o speranță de viață la naștere mai mică de 76 de ani. Mai mult, două regiuni românești, Nord-Est și Sud-Est, au coborât sub pragul de 72 de ani. Această situație este similară cu cea din Bulgaria, unde 48 de regiuni din UE prezintă valori scăzute pentru bărbați, localizate în principal în Europa de Est și în statele baltice, conform indicatorilor Eurostat.
Mortalitatea este influențată de factori precum structura pe vârste, stilul de viață și accesul la medicină, iar bolile sistemului circulator reprezintă o problemă majoră. În România, regiunile Macroregiunea Patru, Macroregiunea Trei și Macroregiunea Doi au raportat ponderi ale deceselor cauzate de bolile circulatorii cu 75% până la 85% peste media Uniunii Europene. În toate cele opt regiuni ale României, aceste boli sunt responsabile pentru cel puțin jumătate din totalul decese înregistrate.
Nivelul de mortalitate prematură este, de asemenea, îngrijorător în anumite zone ale țării. În 2023, regiunea Nord-Est a înregistrat cea mai mare valoare a anilor potențiali de viață pierduți înainte de vârsta de 75 de ani, cu 9.255 de ani la 100.000 de locuitori. Această cifră plasează regiunea românească pe locul trei la nivelul Uniunii Europene. În total, patru regiuni din România se încadrează în categoria celor cu un nivel ridicat de mortalitate prematură.
Evoluția indicatorilor de sănătate în Uniunea Europeană a fost marcată de fluctuații în ultimul deceniu, fiind influențată direct de crizele de sănătate publică. În 2024, speranța de viață la naștere în întreaga Uniune Europeană a ajuns la 81,5 ani, depășind cu aproximativ 0,2 ani nivelul de dinaintea pandemiei. Deși media europeană este în creștere, disparitățile dintre regiunile de vest și cele din estul blocului continuă să fie evidente.