Accesul populației din România la sistemul public de alimentare cu apă a înregistrat o ușoară îmbunătățire în anul 2025. Conform datelor furnizate de INS, ponderea persoanelor conectate la rețeaua de apă a crescut de la 77,6% în anul 2024 la 78,2% în cursul anului trecut. La nivel național, numărul total de persoane care beneficiază de acest serviciu a ajuns la 14.887.537 de persoane, ceea ce reprezintă 78,2% din populația rezidentă a țării.
Deși indicatorul general este în creștere, cifrele evidențiază diferențe majore între zonele geografice ale României. Regiunea București-Ilfov deține cea mai mare pondere a populației conectate la sistemul public de alimentare cu apă, atingând un nivel de 98,3%. Pe locul al doilea se află regiunea Sud-Est, unde rata de conectare a populației rezidente este de 89,9%, oferind un contrast semnificativ față de zonele cu infrastructură deficitară.
La polul opus se situează regiunea Nord-Est, unde situația este critică pentru o parte considerabilă din locuitori. În această zonă, doar 53,3% din populația rezidentă este racordată la sistemul public de alimentare cu apă. Această cifră înseamnă că practic aproape una din două persoane din această regiune nu dispune de conexiune la rețeaua publică de apă, evidențiind o problemă majoră de infrastructură locală.
O altă regiune care înregistrează un grad redus de conectare este Sud-Muntenia, unde ponderea persoanelor racordate la sistemul de apă este de 71,6%. În paralel, volumul total de apă distribuit în întreaga țară a suferit o scădere de 14,5% în anul 2025 comparativ cu anul precedent. Această diminuare a volumului total este atribuită în principal scăderii cantităților de apă distribuite către sectoarele de agricultură, industrie și construcții.
În ceea ce privește consumul pentru uz casnic, volumul de apă distribuit către populație a cunoscut o creștere de 75,969 milioane de metri cubi în 2025 față de perioada 2024. Această evoluție a consumului populației se produce într-un context în care regiunea Nord-Est, care include județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui, rămâne regiunea de dezvoltare cu cea mai numeroasă populație din România.
Monitorizarea indicatorilor de infrastructură prin intermediul Institutului Național de Statistică este esențială pentru înțelegerea nivelului de dezvoltare regională. Datele colectate de INS permit evaluarea modului în care serviciile de utilități publice sunt distribuite pe teritoriul țării, evidențiind necesarul de investiții în rețelele de apă și canalizare pentru a reduce decalajele dintre regiunile cele mai dezvoltate și cele cu acces limitat la resurse.