Piața muncii din România prezintă o fragmentare accentuată, manifestată prin diferențe semnificative de venituri între regiuni și sectoare economice. Conform studiului Barometrul Salariilor din România 2026, realizat de International Work Finder, veniturile angajaților variază drastic în funcție de locația geografică și de domeniul de activitate. Această polarizare este vizibilă atât la nivelul mediilor regionale, cât și în funcție de rolurile specifice ocupate de forța de muncă în cadrul companiilor.
La nivel regional, Bucureștiul deține cel mai mare salariu net mediu, de 7.073 de lei, ceea ce reprezintă cu 46% mai mult față de media celor 42 de unități administrative analizate, care este de 4.839 de lei. Clujul urmează cu un salariu de 6.633 de lei, depășind media cu 37%, iar Timișul ajunge la 6.192 de lei, cu un surplus de 28% față de media generală. La polul opus, Hunedoara înregistrează un salariu mediu net de 4.108 lei, existând astfel o diferență de aproape 3.000 de lei între Capitală și acest județ.
Sectorul IT domină topul remunerărilor, având o mediană salarială netă de 11.750 de lei pe lună. În comparație, sectorul retail se află la capătul clasamentului, cu o mediană de doar 4.700 de lei, ceea ce înseamnă un decalaj de peste 7.000 de lei între cele două domenii. Alte sectoare cu venituri ridicate includ domeniul juridic și cel farmaceutic, ambele cu 11.000 de lei, urmate de vânzări, cu 10.750 de lei, și sectorul financiar, care oferă în medie 10.000 de lei.
Analiza indică și niveluri de remunerare extrem de ridicate pentru anumite funcții de management și specializare înaltă. Cel mai mare salariu median net este cel pentru Medical Director, care atinge 28.000 de lei pe lună, urmat de CFO, cu 26.000 de lei, și Audit Partner/Director, cu 25.000 de lei. Alte poziții precum Finance Director sau Business Unit Manager Pharma primesc sume de 23.000 sau 25.000 de lei, evidențiind faptul că responsabilitatea și dificultatea recrutării influențează direct pachetele salariale oferite.
Există un decalaj important și între așteptările candidaților și ofertele reale ale angajatorilor din piață. Studiul arată că solicitările candidaților se ridică la o medie de 7.000 de lei net, în timp ce companiile oferă în jur de 5.400 de lei, o diferență de aproximativ 30%. În domenii precum ingineria energetică, acest decalaj crește la 42%, iar în sectorul banking și real estate, distanța dintre cerere și ofertă ajunge la aproximativ 40%, reflectând dificultăți în alinierea bugetelor de recrutare.
În contextul economic actual, creșterea nominală a salariilor de 4,8% în 2025 a fost depășită de o inflație de 9,7%, ceea ce a dus la o scădere a salariului real de aproximativ 4,5%. Datele oficiale privind indicele prețurilor de consum sunt publicate de Institutul Național de Statistică. Această situație înseamnă că, deși angajații primesc sume mai mari de bani, puterea lor de cumpărare a scăzut, deoarece prețurile au crescut într-un ritm mai rapid decât veniturile.