Situația prețurilor din România a luat o divergență majoră față de cea din Ungaria, în contextul în care inflația românească este de patru ori mai mare decât cea de la vecinii noștri. În luna septembrie, rata inflației anuale a fost de 1,6% în Ungaria, în timp ce în România aceasta a ajuns la 6,6%, conform datelor furnizate de INS. Această evoluție contrastează puternic cu perioada 2022–2023, când Ungaria înregistra cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, cu o valoare de aproape 26%.
În România, dinamica prețurilor a fost marcată de o scădere rapidă în timpul verii, de la 10,4% în iunie la 6,2% în august, după ce s-au diminuat efectele eliminării plafonului la energie și ale majorărilor de TVA și accize. Totuși, în septembrie, inflația a urcat din nou la 6,6%, fiind alimentată de presiunile din sectorul serviciilor, unde prețurile au crescut cu 11% într-un an. De asemenea, costurile la carburanți au contribuit semnificativ, motorina fiind cu 37,6% mai scumpă, iar benzina cu 28,4% față de anul trecut.
Alte costuri de viață au înregistrat creșteri remarcabile, chiriile având o majorare de 39%, în timp ce alimentele s-au scumpit în medie cu doar 3%. Totuși, anumite produse au avut variații mari, precum cafeaua, care a crescut cu 13,7%, sau ouăle, cu 10,8%, în timp ce fructele proaspete s-au ieftinit cu 16%. Această presiune inflaționistă afectează puterea de cumpărare, deoarece câștigul real a scăzut pentru a 14-a lună la rând, deși salariul mediu net a crescut în august cu 5,6% față de anul trecut.
Reprezentanții BNR estimează că inflația va continua să crească până la finalul anului, pe fondul scumpirii energiei, a carburanților și a materiilor prime, inclusiv cele agroalimentare, influențate de conflictul din Orientul Mijlociu și de secetă. Din acest motiv, economiștii nu se așteaptă la o reducere a dobânzii de către BNR, care a menținut dobânda-cheie la 6,50% pe 8 octombrie, înainte de primăvara lui 2027. FMI estimează că inflația în România va fi de 8,2% în 2026 și de 4,1% în 2027.
Pe partea cealaltă, Ungaria a reușit să stabilizeze moneda, forintul fiind cel mai bun performer din regiune de la începutul anului. Guvernul Orbán a revizuit măsurile de control, iar executivul condus de Péter Magyar a păstrat stabilitatea, facilitând coborârea țintei de inflație la 2,5% de către banca centrală. Retailerii maghiari solicită acum eliminarea limitelor impuse marjelor de profit, susținând că acest lucru va aduce mai multe promoții în loc de scumpiri, însă Péter Magyar nu a oferit încă un răspuns clar.
Evoluția economică regională arată că România rămâne într-o poziție dificilă în raport cu partenerii europeni. FMI avertizează că România va atinge unele dintre cele mai mari valori ale inflației din Uniunea Europeană, cu o prognoză de 4,1% pentru 2027, fiind depășită doar de Bulgaria. În comparație, pentru Ungaria, FMI estimează o inflație de 1,9% în 2026 și de 2,8% în 2027, în timp ce în Polonia inflația a fost de aproximativ 4% în septembrie.