Consiliul Fiscal estimează că deficitul bugetar cash al României ar putea atinge ținta de 6,25% din PIB în cursul acestui an. Această prognoză vine într-un context în care rectificarea bugetară a fost amânată din cauza unei crize politice majore, care a generat incertitudine și a afectat evoluția economiei. Instituția subliniază că ajustarea este necesară pentru actualizarea veniturilor și cheltuielilor în raport cu execuția curentă și dinamica macroeconomică a țării.
Rectificarea bugetară are rolul critic de a asigura fondurile necesare pentru activitatea unor ordonatori principali de credite până la sfârșitul anului. Această măsură va permite continuitatea în acordarea medicamentelor, materialelor și serviciilor medicale, precum și pentru programele destinate elevilor și persoanelor cu handicap grav. Totodată, rectificarea va ajuta la achitarea plăților restante înregistrate de unitățile administrativ-teritoriale, inclusiv de spitalele publice finanțate din bugetul local.
Analiza Consiliului Fiscal evidențiază că deficitul cash anunțat de Ministerul Finanțelor pentru primele 9 luni, de 3,8% din PIB, este mult mai mic decât cifra de 5,35% consemnată în aceeași perioadă a anului trecut. Totuși, acest indicator este supus unor riscuri, inclusiv întârzieri de plată care pot apărea în cadrul programului Anghel Saligny sau pentru rambursări de TVA. Alte presiuni vin din nevoile ministeriale neprevăzute și din obligații legale, cum ar fi sumele câștigate de magistrați în instanță.
Criza politică a reprezentat un obstacol semnificativ, îngreunând emiterea de obligațiuni și asigurarea fluxurilor de lichidități pentru stat. Consiliul Fiscal avertizează că România trebuie să treacă printr-un test de credibilitate în 2026 pentru a evita depunctarea ratingului suveran. Dacă procesul de consolidare fiscală întâmpină blocaje, riscul de retrogradare devine iminent. Cotațiile împrumuturilor suverane reflectă percepția piețelor asupra stabilității politice și a capacității de a gestiona economia națională.
O sursă majoră de risc pentru execuția bugetară este reprezentată de absorbția fondurilor europene și de rambursarea sumelor de care poate beneficia România. În contextul PNRR, încasarea sumelor aferente cererilor de plată este determinantă pentru acoperirea cheltuielilor deja efectuate și pentru respectarea țintei de deficit. Consiliul Fiscal recomandă o corelare strictă între creditele bugetare destinate proiectelor din PNRR și tranșele de plată rămase de încasat de la Comisia Europeană.
În cadrul procedurii de deficit excesiv, monitorizarea execuției bugetare este esențială pentru menținerea echilibrului financiar. Consiliul Fiscal urmărește sistematic evoluția absorbției fondurilor europene, deoarece acestea contribuie la creșterea economiei reale și la implementarea reformelor structurale. O evoluție defavorabilă a PIB-ului poate fi compensată de prognoze prudente, însă menținerea disciplinei fiscale rămâne prioritară pentru stabilitatea macroeconomică a României pe termen lung.