Datele oficiale prezentate de Ministerul Finanțelor în cadrul ședinței de Guvern din 16 octombrie indică o scădere a deficitului bugetar. În primele nouă luni ale anului, deficitul a ajuns la 3,82% din PIB, reprezentând o diminuare de 1,53 puncte procentuale ca pondere în economia țării. În termeni nominali, deficitul a scăzut cu 23,95 miliarde de lei, reflectând o schimbare în execuția bugetară față de perioada precedentă.
Veniturile totale ale bugetului general consolidat au însumat 522,07 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 11,8% față de aceeași perioadă a anului trecut. Această evoluție a făcut ca ponderea veniturilor în PIB să urce de la 24,4% la 25,4%, un avans de 1,03 puncte procentuale. Creșterea a fost susținută de veniturile fiscale, în special de încasările din TVA și de fondurile europene care au ajutat la consolidarea bugetului.
Încasările nete din TVA au ajuns la 18,27 miliarde de lei, în creștere cu 24,8% față de perioada similară din 2025, din cauza modificărilor de cote prevăzute prin Legea nr. 141/2025. De asemenea, contribuțiile de asigurări au însumat 165,4 miliarde de lei, cu 6,8% peste nivelul din anul trecut, datorită extinderii bazei de impozitare. Impozitul pe profit a crescut cu 8,7%, ajungând la 30,13 miliarde de lei, în timp ce impozitele pe proprietate au urcat cu 29,9%.
Pe partea de cheltuieli, suma totală a bugetului general consolidat a fost de 600,59 miliarde de lei, cu o creștere nominală de 5,5%. Totuși, ca pondere în PIB, cheltuielile au scăzut de la 29,7% la 29,2%, cu 0,5 puncte procentuale. Alexandru Nazare a declarat că investițiile publice au crescut cu peste 25 de miliarde de lei față de primele nouă luni din 2025, subliniind importanța direcționării banilor către proiecte concrete.
Cheltuielile de personal au fost de 122,14 miliarde de lei, fiind cu 4,54 miliarde de lei mai mici decât în anul trecut, din cauza limitării unor sporuri în sectorul public. În schimb, cheltuielile cu bunurile și serviciile au crescut cu 8,9%, la 77,34 miliarde de lei, pe fondul unor plăți mai mari în sănătate. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei, reprezentând 2,5% din PIB, cu o creștere de 10,69 miliarde de lei.
România a încasat până în prezent 13,27 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență, ceea ce reprezintă aproximativ două treimi din valoarea totală. Din această sumă, 8,95 miliarde de euro provin din granturi, iar 4,32 miliarde de euro din împrumuturi. Încă 6,43 miliarde de euro urmează să fie încasate, însă decizia Comisiei Europene privind cererile de plată este așteptată până la 20 noiembrie 2026.
Contextul fiscal rămâne unul de monitorizare atentă, având în vedere avertizările privind posibile creșteri ale deficitului. În timp ce datele actuale arată o scădere a ponderei deficitului în PIB, există discuții privind posibilitatea ca acesta să ajungă aproape de 7%. Ministerul Finanțelor subliniază necesitatea continuării consolidării fiscale pentru a respecta ținta de deficit de 6,2% din PIB stabilită pentru anul 2026.