Deficitul bugetar al României a înregistrat o scădere semnificativă în primele nouă luni ale anului 2026, ajungând la 3,82% din PIB. Această cifră reprezintă o evoluție pozitivă față de nivelul de 5,35% din PIB raportat în aceeași perioadă a anului trecut. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a prezentat aceste date luni, în cadrul audierilor desfășurate în comisiile de specialitate reunite ale Parlamentului.
Din punct de vedere nominal, deficitul de 3,82% înseamnă 78 de miliarde de lei, ceea ce indică o reducere de aproximativ 24 de miliarde față de cele 102 miliarde de lei înregistrate anul trecut. Această evoluție a fost susținută de o creștere a veniturilor de 11,8%, în condițiile în care cheltuielile au crescut cu aproximativ 5%. Alexandru Nazare a precizat că, deși datele macroeconomice nu s-au schimbat drastic, execuția bugetară arată tendințe clare de consolidare.
În ceea ce privește structura cheltuielilor, ponderea acestora în PIB a scăzut de la 29,7% la 29,2%. Cheltuielile de personal sunt cu aproximativ patru miliarde de lei mai mici comparativ cu anul precedent, oferind un spațiu pentru alte direcții. Pe de altă parte, investițiile au ajuns la 107,8 miliarde de lei, depășind cu 25,2 miliarde de lei nivelul din perioada similară a anului trecut, fiind finanțate în proporție de 70% din fonduri europene, inclusiv din PNRR.
Totuși, Alexandru Nazare a avertizat că ultimele luni ale anului sunt critice pentru respectarea țintei de deficit de 6,2% din PIB. Presiunea asupra bugetului este accentuată de plățile pentru investițiile din PNRR, care concentrează de obicei între 15% și 20% din volumul anual la finalul anului. Alți factori de presiune includ creșterea datoriei publice la peste 60% din PIB, majorarea cheltuielilor de sănătate și obligațiile de plată pentru compensarea prețurilor la energie.
Pentru a gestiona aceste situații, rectificarea bugetară va avea loc în două etape: la finalul lunii octombrie pentru urgențe și la sfârșitul lunii noiembrie pentru ajustări suplimentare. Prioritățile includ cheltuielile de sănătate și cele aferente dobânzilor, care au crescut cu peste 26% în acest an. Menținerea ratingului de țară rămâne esențială, iar în primele luni ale anului viitor vor avea loc vizitele agențiilor de rating, precum Fitch în ianuarie sau Moody's în februarie.
Evoluția indicatorilor macroeconomici de la începutul anului reflectă o perioadă de ajustare, în condițiile în care economia s-a contractat cu 0,6% în primul semestru. Inflația a cunoscut o creștere, trecând de la 6,2% în august la 6,6% în septembrie, pe fondul prețurilor la energie. Aceste dinamici de preț și creșterea costurilor de finanțare reprezintă elemente cheie în monitorizarea stabilității bugetare a statului.