Deficitul bugetului general consolidat a înregistrat o scădere semnificativă în primele nouă luni ale anului 2026, ajungând la 78,3 miliarde de lei. Această valoare reprezintă 3,81% din PIB, comparativ cu 102,47 miliarde de lei, respectiv 5,31% din PIB, în perioada similară din 2025. Conform datelor oficiale publicate de Ministerul Finanțelor, reducerea deficitului a fost de 24,17 miliarde de lei, într-un context în care veniturile bugetare au crescut cu 11,9%, în timp ce cheltuielile au avansat cu 5,5%.
Veniturile totale ale bugetului general consolidat au însumat 522,69 miliarde de lei în perioada ianuarie-septembrie 2026, marcând un avans de 11,9% față de anul trecut. Această creștere a fost susținută în principal de veniturile fiscale, inclusiv de încasările din TVA și de fondurile europene. Încasările nete din TVA au ajuns la 118,27 miliarde de lei, o creștere de 24,8% față de perioada de referință, în condițiile în care încasările brute din acest segment au avansat cu 21,4%.
Pe partea de cheltuieli, bugetul general consolidat a ajuns la 601 miliarde de lei, o creștere nominală de 5,5% față de primele nouă luni din 2025. Cheltuielile cu personal au însumat 122,25 miliarde de lei, fiind cu 4,43 miliarde de lei mai mici decât anul trecut, datorită limitării unor sporuri. În schimb, costurile cu bunurile și serviciile au crescut cu 9,4%, la 77,70 miliarde de lei, fiind influențate de plăți mai mari în sectorul sănătății, în timp ce cheltuielile cu asistența socială au ajuns la 187,93 miliarde de lei.
Investițiile publice au cunoscut o creștere de 25,154 miliarde de lei, ajungând la un total de 107,77 miliarde de lei în perioada ianuarie-septembrie 2026. Din această sumă, 65,6% din valoarea investițiilor a reprezentat plăți pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile, aferente cadrului financiar 2021-2027 și Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Plățile pentru proiectele finanțate din aceste fonduri externe au crescut cu 48,8%, respectiv 23,75 miliarde de lei, față de perioada similară din 2025.
Ministrul Alexandru Nazare a subliniat că prudența trebuie să rămână principiul de bază al politicii bugetare în lunile următoare. Acesta a avertizat că deciziile actuale nu trebuie să transfere costuri suplimentare către bugetele viitoare și a menținut angajamentul privind atingerea țintei de deficit de 6,2% din PIB în 2026. „În lunile următoare, prudența trebuie să rămână principiul de bază al politicii bugetare. Nu este suficient să evaluăm dacă o decizie poate fi susținută financiar astăzi; trebuie să ne asigurăm că efectele ei nu transferă costuri suplimentare către bugetele viitoare”, a declarat Alexandru Nazare.
Gestionarea deficitului bugetar este un proces critic pentru stabilitatea macroeconomică a țării, fiind influențat direct de raportul dintre încasările fiscale și cheltuielile de funcționare. Monitorizarea execuției bugetare permite autorităților să ajusteze politicile de consum și investiții, asigurând echilibrul dintre necesitatea sprijinirii populației prin subvenții și menținerea unui nivel sustenabil al datoriei publice pe termen lung.