Economia României prezintă un model de dezvoltare extrem de diversificat, marcat de diferențe majore între regiuni. În perioada 2019-2024, PIB-ul real al regiunii București-Ilfov a crescut cu 33%, reflectând valoarea bunurilor și serviciilor produse fără efectul inflației. În contrast, zonele Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia au înregistrat scăderi economice de peste 10%, evidențiind un decalaj de performanță între capitală și restul țării.
Analiza Eurostat asupra a 244 de regiuni din Uniunea Europeană arată că, în perioada 2019-2024, economia UE a crescut cu 5,6%. Dintre acestea, 197 de regiuni au avut creșteri, însă 46 au rămas sub nivelul din 2019. România se încadrează în acest peisaj prin extreme: București-Ilfov este printre cele mai performante zone, în timp ce Sud-Muntenia a scăzut cu 13,5%, iar Sud-Vest Oltenia cu 11,3%, fiind printre cele cinci regiuni din UE cu scăderi de peste 10%.
Cristian Păun, profesor la Academia de Studii Economice din București, explică faptul că activitatea economică este concentrată în puține centre urbane. Bucureștiul beneficiază de prezența marilor companii, băncilor, universităților și instituțiilor publice, oferind locuri de muncă bine plătite. Profesorul menționează că sectorul IT, serviciile financiare, consultanța și telecomunicațiile au jucat un rol crucial în atragerea investițiilor și a forței de muncă calificate în Capitală.
Regiunile afectate de scăderi de drumuri diferite, însă cu probleme comune. Sud-Muntenia combină zonele industriale cu județe unde agricultura este dominantă, oferind puține locuri de muncă. Sud-Vest Oltenia se confruntă cu transformări în sectorul energetic și cu o infrastructură deficitară. Cristian Păun subliniază că problema nu este lipsa potențialului, ci dificultatea de a transforma acest potențial în investiții productive, productivitate ridicată și locuri de muncă stabile.
Impactul acestui decalaj se reflectă direct în rata de ocupare a populației. Conform datelor Comisiei Europene pentru 2025, rata de ocupare în București-Ilfov este de 81,1%, mult peste nivelul de 68,3% din Sud-Muntenia și 61,7% din Sud-Vest Oltenia. Această migrație a populației active către centrele urbane creează un cerc vicios: regiunile pierd forța de muncă, ceea ce scade consumul local și atractivitatea pentru noi investiții, limitând astfel posibilitățile de creștere salarială.
Evoluția economică a României este marcată de o dezvoltare cu două viteze, unde Capitala atrage resursele, în timp ce alte zone pierd oportunități. Pentru a reduce aceste diferențe, economistul Cristian Păun sugerează crearea unor poli economici regionali competitivi prin utilizarea fondurilor europene în proiecte de infrastructură și parcuri industriale, nu doar prin simpla absorbție a banilor, pentru a evita transformarea decalajelor economice în decalaje sociale.