Datoria publică a României a înregistrat un nivel de 60,4% din PIB la finalul lunii iulie 2026, conform datelor furnizate de Ministerul Finanțelor și INS. Valoarea totală a obligațiilor de plată, calculată conform metodologiei europene, a ajuns la circa 1.205 miliarde lei. Această sumă reprezintă o creștere de 68 miliarde lei față de nivelul de 1.137 miliarde lei raportat la finalul anului precedent.
Calculul procentual de 60,4% s-a realizat prin raportarea sumelor acumulate ca obligație de plată la PIB-ul cumulat pentru ultimele patru trimestre. Conform comunicatului INS nr.223 din 7 septembrie 2026, PIB-ul cumulat pentru perioada T3 2025 – T2 2026 a fost de 1.994.050,6 milioane lei. Deoarece raportarea s-a făcut pe baza datelor operative, procentajul de pe iulie va necesita o revizuire după ce rezultatul economic din T3 2026 va înlocui datele din T3 2025.
Depășirea pragului de 60% are implicații legale importante conform art. 6 din Legea 69/2010 privind responsabilitatea fiscal-bugetară. Această situație ar putea impune adoptarea unui program de reducere a datoriei publice cu 5 puncte procentuale pe an, conform prevederilor din art. 10 și art. 13. Depășirea acestui nivel confirmă intrarea într-un regim care impune blocarea majorărilor de cheltuieli permanente, precum pensiile sau salariile bugetarilor, necesitând o reducere semnificativă a deficitului bugetar.
Costul serviciului datoriei este în continuă creștere, ajungând la 2,96% din PIB în 2026, adică aproximativ 60,8 miliarde lei. În 2025, sumele achitate pentru dobânzi au reprezentat 2,6% din PIB, de la 2,1% în anul anterior. Creșterea acestor costuri este influențată de nivelul dobânzilor, care au fost de peste 7,5%, și de necesitatea de a înlocui datoriile contractate la dobânzi mici în perioada pandemiei, proces care depinde direct de ratingul de țară.
În ceea ce privește structura pe termene de plată, s-a observat o scădere a sumelor aferente datoriei pe termen scurt, de la circa 79 milioane lei la finele lui 2025, la 60,5 milioane lei. Această diferență a fost transferată integral către datoria pe termen lung, care a crescut cu circa 86 miliarde lei și a ajuns la 1.144 miliarde lei. Această sumă reprezintă acum 95% din datoria totală a statului român.
Evoluția indicatorilor de datorie și deficit bugetar este strâns legată de respectarea criteriilor de convergență pentru aderarea la moneda unică. În prezent, România nu mai îndeplinește criteriile necesare pentru trecerea la euro, având dificultăți majore la nivelul inflației și al deficitului bugetar. Depășirea pragului de 60% din PIB reprezintă unul dintre obstacolele care afectează procesul de integrare monetară în cadrul zonei euro.