Cursul valutar al monedei naționale a înregistrat o depreciere semnificativă, euro ajungând la un nivel de 5,2788 lei, conform datelor afișate de BNR după prânz. Această valoare reprezintă un maxim istoric, depășind recordul anterior stabilit în luna mai, când un euro se apropia de pragul de 5 lei și 27 de bani, în perioada în care Guvernul Bolojan a fost demis. Evoluția negativă a cursului reflectă presiunea exercitată de contextul politic actual.
Tensiunile politice și întârzierile în procesul de formare a unui nou Guvern sunt factorii principali care alimentează această instabilitate. Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a avertizat asupra riscurilor majore care pot apărea dacă se ajunge la organizarea alegerilor anticipate. Acesta a subliniat că un astfel de scenariu ar putea duce la o retrogradare a ratingului României, transformând țara într-o destinație nerecomandată pentru investiții, ceea ce ar afecta grav încrederea în economia națională.
Președintele Consiliului Fiscal a avertizat că intrarea într-o perioadă de alegeri anticipate poate genera consecințe economice severe. „Intrarea într-o zodie a alegerilor anticipate poate să conducă la o retrogradare. Adică ne jucăm cu focul. Alimentează această chestiune de încredere. Am asista la o fugă de capital, vânzare de obligațiuni românești, implicații foarte urâte”, a declarat Daniel Dăianu. Această situație ar putea destabiliza piețele financiare prin retragerea investitorilor.
Sentimentul de pesimism este resimțit intens și de către cetățeni, conform datelor din Indexul Sentimentului Economic realizat de INSCOP. Într-un sondaj efectuat pe un eșantion de 1.100 de persoane între 1 și 7 septembrie, doar 12% dintre respondenți au declarat că veniturile lor au crescut în ultimul an, în timp ce peste 42% au susținut că acestea s-au micșorat. În plus, 86% dintre cei chestionați se așteaptă la o creștere a prețurilor în perioada următoare.
Remus Ștefureac, director INSCOP, a comentat rezultatele studiului, menționând că populația pare să se afle într-o fază de stagnare. „Vorbim de o stagnare, ceea ce, într-un context dominat de pesimism, cel puțin în ultimul an și jumătate, ultimii doi ani, acest tip de stabilizare poate fi un semnal important, o așteptare, poate și o adaptare a populației la situația economică prezentă”, a explicat Remus Ștefureac. Majoritatea oamenilor nu cred că situația economică se va îmbunătăți în viitorul apropiat.
Această perioadă de volatilitate a cursului valutar și incertitudine politică se înscrie într-un context de reziliență financiară testată într-o economie marcată de șocururi succesive. Instabilitatea de la nivelul deciziilor politice influențează direct capacitatea de adaptare a cetățenilor și a piețelor, în timp ce indicatorii de încredere rămân în zona negativă, reflectând dificultățile de gestionare a bugetului și a prețurilor la energie și consum.