Deprecierea monedei naționale și creșterea prețurilor îi determină pe români să caute metode eficiente de a-și proteja economiile de inflație. În ultimul an, leul a scăzut cu 4,95% față de euro, în timp ce aurul a înregistrat o creștere de aproximativ 10% exprimată în lei. În același interval, titlurile de stat în lei cu scadență în octombrie 2027 au oferit randamente de circa 7,2%, depășind inflația de 6,61% raportată în septembrie.
Euro poate reprezenta o opțiune de protecție prin beneficierea depreciării leului, care a ajuns recent în apropierea pragului de 5,30. Claudiu Cazacu, consultant de strategie XTB România, explică faptul că euro a oferit o protecție relativă de aproape 1 punct procentual, însă acest calcul trebuie ajustat cu costurile de schimb valutar. Dacă evoluția cursului rămâne ascendentă pe un orizont de un an, moneda europeană ar putea rămâne avantajoasă, cu condiția ca taxele de conversie să fie foarte mici.
Titlurile de stat în lei oferă un randament contractual, fiind o alternativă pentru cei care doresc venituri fără a depinde de cursul valutar sau prețul aurului. Recent, instrumentele cu scadență în octombrie 2027 au avut randamente de 7,2%, în comparație cu plasamentele în euro care ofereau aproximativ 3% pentru septembrie 2027. Deși dobânda în lei pare superioară, rezultatul real depinde de inflația viitoare și de capacitatea investitorului de a păstra banii până la scadență.
Aurul a înregistrat cea mai bună performanță în ultimul an, depășind atât deprecierea leului, cât și randamentele titlurilor de stat. Totuși, Claudiu Cazacu avertizează că metalul prețios se află într-o perioadă latentă, fiind dificil de anticipat dacă va mai atrage investitorii pe termen scurt sau mediu. Deși poate rămâne un instrument esențial de protecție pe termen lung împotriva erodării de putere de cumpărare, aurul nu oferă dobânzi periodice și este supus fluctuațiilor de piață.
Băncile centrale au adoptat o strategie similară de diversificare prin achiziții masive de aur pentru a reduce dependența de anumite monede. Conform datelor Consiliului Mondial al Aurului, achizițiile nete ale acestor instituții au fost de 1.082 de tone în 2022, 1.037 de tone în 2023, 1.045 de tone în 2024 și 863 de tone în 2025. Această tendință reflectă dorința de a crește ponderea metalului prețios în rezervele internaționale, unde la sfârșitul anului 2025 aurul reprezenta aproximativ 27%.
Alegerea între instrumentele financiare trebuie făcută în funcție de nevoile de lichiditate și de riscul acceptat de fiecare individ. Pentru cheltuieli imediate în România, economiile în lei rămân practice, în timp ce euro sunt utile pentru obiective exprimate în moneda europeană. Protejarea banilor necesită o raportare atentă la inflația reală, la taxele aplicabile și la momentul înformat al utilizării fondurilor, deoarece performanțele trecute nu garantează rezultate viitoare.