Românii apelează tot mai mult la împrumuturi de consum pentru a compensa creșterea prețurilor, în condițiile în care veniturile nu cresc în același ritm. Datele furnizate de BNR arată că, în primele opt luni ale anului, s-au acordat credite noi de consum în valoare de peste 37 de miliarde de lei. Această sumă reprezintă o creștere de 6% față de aceeași perioadă a anului precedent, adică cu 2 miliarde de lei în plus, o evoluție care este aproape egală cu rata inflației.
Evoluția creditelor a cunoscut o accelerare semnificativă în luna august, când noile împrumuturi au urcat cu aproape 20%. Această tendire spre îndatorare se reflectă și în nivelul consumului, care a scăzut în acest an, deoarece persoanele care își desfac buzunarele pentru bunuri mai scumpe au fost nevoite să își reducă cheltuielile. Situația financiară dificilă îi determină pe mulți consumatori să utilizeze carduri de credit sau credite de nevoi personale pentru a acoperi lipsa de lichidități.
Analistul economic Dragoș Cabat explică faptul că inflația ridicată îi afectează în mod special pe cei cu venituri medii sau chiar sub nivelul mediu. Acești oameni resimt direct scăderea puterii de cumpărare și ajung să aibă nevoie de bani pentru a supraviețui. Dragoș Cabat subliniază că, în acest moment, veniturile mai mici forțează populația să apeleze la bănci pentru a acoperi cheltuielile curente, ceea ce duce la o creștere a datoriei.
În acest context, economiștii recomandă o abordare extrem de prudentă în gestionarea creditelor de consum. Dragoș Cabat susține că un astfel de împrumut ar trebui luat doar atunci când apare o nevoie neprevăzută și urgentă, cum ar fi cheltuielile pentru sănătate sau repararea unor electrocasnice esențiale. El avertizează că este neprudent să se contracte datorii pentru vacanțe sau cheltuieli exagerate, mai ales dacă persoana observă că trebuie să se împrumute în fiecare lună pentru a-și acoperi cheltuielile.
Din punct de vedere financiar, creditele pentru nevoi personale sunt mai costisitoare decât împrumuturile destinate locuințelor. Conform datelor BNR, dobânda anuală efectivă medie pentru acest tip de credit depășește pragul de 10%. Această costitudine ridicată face ca îndatorarea pentru consumul non-esențial să devină o povară economică suplimentară pentru familiile care se confruntă deja cu prețuri ridicate la bunuri și servicii.
Această presiune asupra bugetelor de familie apare într-un cadru macroeconomic marcat de schimbări economice și sociale la nivel european, care au efecte directe asupra economiei din România. Evoluția indicatorilor de consum și nivelul de îndatorare a populației sunt elemente cheie pentru monitorizarea stabilității financiare a cetățenilor în fața fluctuațiilor de preț și a evoluției veniturilor disponibile.