Perspectivele economiei României pentru anul 2026 sunt descrise ca fiind rezervate sau chiar negative, ceea ce ar putea indica o perioadă de stagflație. Această avertizare a fost transmisă de Cosmin Marinescu, viceguvernator BNR, în cadrul unei conferințe de specialitate. Acesta a subliniat că după evoluții modeste, cu rate de creștere de 0,9% în 2024 și 0,7% în 2025, mediul economic se confruntă cu provocări semnificative.
Conform declarațiilor lui Cosmin Marinescu, economia traversează o perioadă dificilă din cauza suprapunerii incertitudinilor internaționale cu cele generate de situația politică și guvernamentală din interiorul țării. Această stare de incertitudine crește costul deciziilor economice, impunând prudența și responsabilitatea ca criterii esențiale în conducerile politicilor economice. Viceguvernatorul a menționat că scăderea consumului și un output-gap puternic negativ semnalează nevoia unei tranziții către un model bazat pe investiții durabile.
În ceea ce privește inflația, aceasta a intrat pe o traiectorie descendentă, scăzând de la 10,4% în iunie la 6,2% în august. Totuși, prognozele indică faptul că inflația poate depăși semnificativ pragul de 6% la sfârșitul acestui an, urmând ca revenirea în intervalul țintei să aibă loc abia în ultimul trimestru din 2027. Această evoluție este însoțită de o situație îngrijorătoare a cheltuielilor cu dobânzile, care sunt prevăzute la peste 3% din PIB.
Datoria publică a depășit nivelul de referință de 60% din PIB, ceea ce impune continuarea procesului de consolidare bugetară și în anul 2027. Cosmin Marinescu a observat că, deși deficitul balanței comerciale s-a restrâns, această ajustare a survenit mai lent decât se anticipa și este rezultatul unei reduceri a consumului intern, nu al unei creșteri a exporturilor. Aceasta reprezintă o corecție a cererii interne, nu un câștig real de competitivitate.
Modelul actual de creștere, bazat pe costuri reduse, forță de muncă ieftină și exporturi cu valoare adăugată mică, își atinge limitele pe măsură ce veniturile se apropie de media europeană. Viceguvernatorul propune trecerea către un model calitativ, care să sprijine extinderea lanțurilor de producție locale și productivitatea muncii. Pentru acest lucru, sunt necesare investiții în tehnologii și capital uman, transformând România dintr-o destinație de costuri scăzute într-un partener de producție credibil.
Evoluția indicatorilor de creditare arată dinamici diferite în economie, în timp ce depozitele populației în lei au cunoscut scăderi în perioada recentă. În august, creditarea privată a urcat cu 8,2%, ajungând la un sold de peste 476 mld. lei, în condiții în care împrumuturile în lei ale populației au crescut cu 8,9%. Aceste date reflectă un context în care accesul la finanțare rămâne un factor critic pentru stabilitatea financiară a companiilor și a consumatorilor.
Tags: Cosmin Marinescu, BNR, economie România, inflație, stagflație, finanțe publice