Consiliul Fiscal avertizează că deficitul bugetar cash din cursul acestui an ar putea ajunge la nivelul de 6,25% din PIB. Această estimare este făcută pe baza coordonatelor revizuite ale construcției bugetare și a evoluțiilor înregistrate în urma execuției bugetare din primele nouă luni ale anului. Analiza subliniază că atingerea acestei ținte rămâne însă sub rezerva unor riscuri economice și politice care pot influența rezultatele finale.
Rectificarea bugetară este considerată o urgență pentru a elimina întârzierile la plata unor facturi esențiale. Această măsură vizează asigurarea continuității în acordarea medicamentelor, materialelor și serviciilor medicale, precum și susținerea programelor pentru elevi și persoane cu handicap grav. De asemenea, fondurile sunt necesare pentru achitarea plăților restante ale unităților și subdiviziunilor administrativ-teritoriale, inclusiv ale spitalelor publice din rețeaua autorităților administrației publice locale.
Analiza Consiliului Fiscal evidențiază faptul că criza politică a generat incertitudine și a afectat evoluția economiei, alimentând aversiunea față de risc. Această situație a dus la o dificultate în emiterea de obligațiuni ale României, ceea ce a îngreunat asigurarea fluxurilor de lichidități necesare. În plus, mediul internațional ostil, marcat de războaie și creșterea prețurilor la energie și materii prime, a lovit suplimentar în economia autohtonă.
În cadrul rectificării, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale primește 3,32 mld. lei pentru echilibrarea bugetului de pensii. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale beneficiază de un supliment de 1,47 mld. lei, iar Ministerul Afacerilor Interne primește 631,6 mil. lei. Totodată, bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate este suplimentat cu 3,22 mld. lei, în timp ce Ministerul Sănătății primește 72 mil. lei pentru salarii și unități de primiri urgențe.
O sursă majoră de risc pentru execuția bugetară este reprezentată de absorbția fondurilor europene și rambursarea sumelor de care poate beneficia România. În contextul PNRR, încasarea sumelor aferente cererilor de plată este determinantă pentru acoperirea cheltuielilor efectuate și pentru respectarea țintei de deficit. Consiliul Fiscal menționează că o evoluție defavorabilă a PIB-ului este posibilă, însă aceasta poate fi compensată de prognoze prudente privind deflatorul PIB.
Gestionarea plăților către magistrați reprezintă un alt element de presiune asupra bugetului public, fiind vorba despre obligații care apar în mod intempestiv. În acest context, autoritățile discută posibilitatea eșalonării acestor plăți pentru a atenua impactul asupra bugetului de stat. Menținerea credibilității în fața agențiilor de rating și a Comisiei Europene rămâne critică pentru a evita o retrogradare a riscului suveran al României.