Consiliul Concurenței a semnalat că reglementările aplicate în sectorul gestionării deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE) afectează concurența pe piață. Într-un studiu recent, instituția a evidențiat faptul că anumite condiții impuse companiilor pot limita intrarea sau menținerea operatorilor în acest domeniu. Această situație reduce presiunea concurențială și poate afecta capacitatea sistemului de a gestiona volumele tot mai mari de echipamente electrice și electronice care ajung la reciclare.
Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a subliniat că obiectivele de mediu trebuie susținute prin reguli clare, proporționale și ușor de aplicat. El a avertizat că suprapunerea cerințelor de licențiere, autorizare și certificare riscă să limiteze accesul pe piață și să pună presiune asupra capacității de gestionare a DEEE. Acest proces poate avea efecte directe asupra costurilor suportate atât de către producătorii de echipamente, cât și de către consumatorii finali.
Noua legislație adoptată în 2024 a introdus condiții de licențiere mult mai stricte pentru organizațiile de transfer de responsabilitate (OTR). Acestea trebuie să dețină o cotă de piață de cel puțin 5% pentru o categorie de EEE și să constituie o garanție de două milioane de lei în favoarea Administrației Fondului pentru Mediu (AFM). Consiliul Concurenței menționează că această garanție trebuie acoperită din surse proprii sau credite, fără a folosi sumele colectate prin Timbrul verde, ceea ce afectează sustenabilitatea organizațiilor mici și mijlocii.
Din cauza acestor cerințe, numărul de OTR este în scădere, de la 19 în perioada 2021-2023, la o prognoză de 14 unități pentru anul 2026. Pe lângă barierele financiare, operatorii de tratare trebuie să respecte standardele CENELEC, implicând investiții masive în echipamente și personal calificat. Lipsa organismelor de certificare acreditate la nivel național face procesul de conformare mai costisitor, transformându-l într-un proces accesibil în principal operatorilor mari, care dețin resurse financiare și tehnice solide.
Problema este amplificată de distribuția inegală a infrastructurii de tratare în țară. La nivelul anului 2024, aproximativ o treime din județele României nu dețineau nicio unitate de tratare autorizată, în timp ce Bucureștiul și județul Ilfov cumulau 40 de unități. Consiliul Concurenței recomandă Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) să realizeze o analiză de impact pentru a vedea dacă obiectivele de mediu pot fi atinse prin măsuri mai puțin restrictive, reanalizând pragul de 5% și garanția de două milioane de lei.
Sistemul de gestionare a deșeurilor electrice funcționează pe principiul răspunderii extinse a producătorului (REP), prin care producătorii și importatorii răspund financiar pentru gestionarea deșeurilor. În România, aceștia utilizează organizații colective pentru a finanța procesul. Deși rata de colectare a urcat de la 33% în 2020 la o estimare de 57% pentru 2025, costurile rămân ridicate, contribuția de 4,4 euro/locuitor în 2023 fiind mai mare decât în Olanda sau Italia.