Confederația Patronală Concordia a semnalat că peste 20 de măsuri propuse de organizația sa au fost integrate în programul de guvernare 2026-2028, votat recent de Parlament. Deși propunerile au fost acceptate, patronatele avertizează că existența unei finanțări reale pentru aceste angajamente rămâne o problemă majoră. Organizația subliniază că bugetul pentru anul 2027 va reprezenta primul test esențial pentru a vedea dacă măsurile anunțate vor fi efectiv aplicate în economia românească.
Printre principalele reforme incluse în program se regăsesc digitalizarea administrației, reforma ANAF și eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) de la 1 ianuarie 2027. Concordia estimează că eliminarea acestui impozit ar putea lăsa în companii sume cuprinse între 1,75 și 2 miliarde de lei. Acești bani ar putea fi utilizați direct pentru investiții și activitate economică, oferind un impuls necesar mediului de afaceri într-un context economic dificil.
Pentru a asigura predictibilitatea fiscală, programul prevede introducerea unui termen de minimum șase luni între anunțarea și aplicarea măsurilor care afectează companiile. De asemenea, se urmărește reducerea sarcinilor administrative cu cel puțin 25% și a termenelor de autorizare cu 30%. Paul Aparaschivei, director executiv al Concordia, a menționat că programul include și cerințe vechi ale mediului de afaceri, precum investițiile în rețelele de energie sau existența unui ministru dedicat inteligenței artificiale.
Alte direcții de intervenție vizează majorarea cu un miliard de euro a capitalului Băncii de Investiții și Dezvoltare și introducerea unor instrumente noi de finanțare. Sunt prevăzute, totodată, măsuri de sprijin pentru industria auto și industria mobilei, precum și investiții în rețelele de energie. Concordia solicită ca bugetul anului 2027 să specifice clar costurile și sursele de finanțare pentru angajamentele privind pensiile, salarizarea în sectorul public și cheltuielile de apărare.
Situația economică actuală este marcată de scăderi semnificative, programul de guvernare menționând că PIB-ul a scăzut cu 0,6% în primul semestru din 2026. Producția industrială a înregistrat o reducere de 3,7% în primele șapte luni ale anului, iar între mai 2025 și iunie 2026 s-au pierdut aproximativ 70.000 de locuri de muncă. În acest interval, 76% din pierderile de posturi au survenit în sectorul industriei, într-un context în care datoria publică a depășit 60% din PIB.
Deciziile privind bugetul și cheltuielile sociale rămân subiecte sensibile în dezbaterea politică actuală. De exemplu, în contextul reformelor economice, premierul Luca Niculescu a oferit asigurări că Pilonul 2 de pensii nu va fi modificat, afirmând că nimeni nu se atinge de acest mecanism de protecție socială. Această poziție vine într-un moment în care gestionarea resurselor publice este supusă presiunilor cauzate de creșterea cheltuielilor cu dobânzile aferente datoriei publice.