Noile prevederi ale Codului urbanismului vor impune instalarea acoperișurilor verzi pentru clădirile mari din România. Începând cu data de 1 ianuarie 2027, autorizarea construcțiilor cu o suprafață construită de peste 1.000 de metri pătrați va depinde de amenajarea unor astfel de suprafețe vegetate. Această măsură vizează în special clădirile de tip birouri, comerciale, industriale sau de depozitare, care vor trebui să integreze aceste soluții pe cel puțin jumătate din suprafața totală a acoperișului.
Asociația Constructorilor de Acoperișuri, Pereți și Fațade Verzi - Converde a subliniat că aceste amenajări trebuie să fie adaptate condițiilor climatice locale. Implementarea acestor norme poate transforma suprafețele neutilizate în infrastructură activă pentru adaptarea climatică, reducând efectele caniculei și limitând riscul de inundații urbane. Conform asociației, aceste soluții pot gestiona aproximativ jumătate din apa de ploaie și pot reduce temperatura suprafeței cu 30–40 de grade față de o hidroizolație obișnuită.
Zoltan Kolcsar, președintele Converde, a explicat faptul că un acoperiș verde funcționează ca un burete în timpul ploilor torențiale și ca un strat natural de răcire în perioadele de caniculă. Acesta a menționat că, la scara unui oraș, mii de astfel de suprafețe pot reduce presiunea asupra canalizării și pot limita supraîncălzirea cartierelor. De asemenea, utilizarea acestor tehnologii poate prelungi până la dublu durata de utilizare a hidroizolației de pe acoperiș.
Totuși, Converde atrage atenția asupra clauzei care permite derogări atunci când cerințele nu pot fi îndeplinite din motive tehnice sau economice. Zoltan Kolcsar avertizează că imposibilitatea trebuie demonstrată prin documente și evaluări verificabile, nu doar prin simplă declarare. Asociația solicită elaborarea unor norme tehnice clare care să definească standardele minime pentru proiectare, execuție și întreținere, pentru a evita ca excepțiile să devină un mecanism de evitare a obligației.
Asociația își exprimă disponibilitatea de a colabora cu ministerele, administrațiile locale și mediul academic pentru asigurarea unei aplicări unitare a legii. Converde subliniază că evaluarea economică a proiectelor ar trebui să ia în calcul nu doar investiția inițială, ci și durata de viață a construcției și beneficiile publice generate. Este necesară o reglementare care să prevină interpretările diferite la nivelul autorităților locale în procesul de autorizare.
Introducerea acestor reglementări de urbanism face parte dintr-un context mai larg de adaptare la schimbările climatice și de modernizare a infrastructurii urbane. Măsurile de reziliență sunt esențiale pentru gestionarea riscurilor legate de fenomenele meteorologice extreme, precum ploile torențiale sau perioadele prelungite de temperaturi ridicate, care afectează stabilitatea mediului construit și sistemele de drenaj ale orașelor.