România traversează o perioadă de dificultate extremă în ceea ce privește siguranța alimentării cu energie electrică, conform unor declarații ale secretarului de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi. Criza este determinată de oprirea prelungită a ambelor reactoare de la Cernavodă și de scăderea dramatică a debitului Dunării. Autoritățile estimează că unitățile 1 și 2 de la Cernavodă vor rămâne indisponibile pentru producție cel puțin până în data de 15 octombrie.
Situația este agravată de prognozele meteorologice care nu indică nicio îmbunătățire pe termen scurt, forțând menținerea centralei nucleare în regim de avarie. Nivelul fluviului continuă să scadă într-un ritm alarmant, atingând minime istorice la intrarea în țară. Cristian Bușoi a subliniat că această conjuntură reprezintă cea mai provocatoare situație din ultimele decenii din punctul de vedere al adecvării sistemului energetic național, afectând semnificativ și producția hidroelectrică.
Pentru a compensa deficitul de producție lăsat de centralele nucleare și de randamentul scăzut al hidrocentralelor, sistemul național se bazează pe unitățile de pe gaze naturale, care funcționează la capacitate maximă. De asemenea, se apelează la energia eoliană atunci când condițiile permit. Totuși, în orele de vârf, în special în jurul orei 21:00, România va fi nevoită să realizeze importuri masive de electricitate, care ar putea atinge maxime istorice de aproximativ 3500 MW.
În ciuda acestor probleme tehnice și a necesității de a importa energie, oficialul de la Ministerul Energiei a exclus impunerea unor restricții de consum. Populația și marii consumatori industriali nu vor fi supuși limitărilor de alimentare în această perioadă. Deși rețeaua rezistă fără deconectări forțate, achizițiile masive de energie de pe piețele externe, suprapuse peste incertitudinile geopolitice, pot avea un impact direct asupra prețurilor la energia electrică pentru consumatori.
Situația regională este descrisă ca fiind stabilă, neexistând presiuni pe importurile din Ungaria, iar în celelalte țări vecine parametrii sunt normali. Totuși, presiunea financiară și cea tehnică asupra sistemului național crește odată cu lăsarea serii. Cristian Bușoi a menționat că orice zi în care reactoarele rămân închise din motive obiective de siguranță și care obligă apelul la importuri poate influența costurile energetice pe piață.
Sistemul energetic național depinde în mod critic de interconectările cu rețelele vecine și de capacitatea de producție a centralelor termice pentru a menține stabilitatea. În perioadele de criză, echilibrul dintre producția internă și importuri este monitorizat constant de dispeceratele de la Transelectrica și de autoritățile meteorologice pentru a evita colapsul rețelei.