Bugetul lunar pe care studenții îl pot aloca pentru plata chiriei a scăzut considerabil în ultima perioadă, conform unui sondaj recent realizat la nivel național. Mai bine de jumătate dintre tinerii care urmează studii în țară dispun de un maximum de 300 de euro lunar pentru locuință. Această sumă reprezintă o scădere comparativ cu anul trecut, când bugetul disponibil pentru majoritatea studenților era cu 100 de euro mai mare decât în prezent.
Deși sprijinul financiar din partea familiei rămâne un factor determinant, se observă o schimbare în modul în care tinerii își gestionează cheltuielile. Cătălina Ciorei, senior marketing manager, a indicat faptul că 64% dintre studenți utilizează în continuare bani de la părinți pentru a achita chiria. Totuși, procentul celor care își folosesc propriile resurse, adică salariul, a crescut cu peste 9 puncte procentuale față de anul trecut, ajungând la un nivel de 36%.
Din cauza limitărilor bugetare, studenții sunt nevoiți să accepte condiții de locuire care nu corespund întotdeaurea dorințelor lor inițiale. Deși preferă apartamentele dotate cu centrală termică proprie, bucătărie închisă, camere spațioase și balcon, realitatea pieței îi forțează să facă compromisuri. În unele cazuri, tinerii ajung să locuiască în spații improvizate, precum subsoluri sau beciuri, doar pentru că prețul este considerat convenabil pentru locația de care au nevoie.
Eficiența spațiului devine un criteriu esențial în procesul de selecție a locuințelor, în special în contextul costurilor ridicate. Iulian Istrati, agent imobiliar, a observat o creștere de 5% a cererii pentru apartamentele din blocurile vechi, unde camerele sunt decomandate. În aceste locuințe, structura permite separarea bucătăriei și a livingului, însă adesea livingul este transformat în dormitor pentru a maximiza numărul de spații de locuit disponibile.
Sondajul care a evidențiat aceste tendințe de consum și dificultățile financiare ale tinerilor a fost realizat prin chestionare online. Participarea la acest studiu de piață a fost extinsă la nivel național, implicând un număr total de 12.000 de participanți. Datele colectate oferă o imagine clară asupra modului în care inflația și schimbările economice afectează direct capacitatea de locuire a segmentului de studenți din România.
Situația pieței imobiliare pentru tineri se încadrează într-un context economic complex, unde costul vieții influențează direct deciziile de consum. Analiza acestor date arată o adaptare forțată a stilului de viață, prin trecerea de la locuințe moderne la spații mai vechi sau mai mici. Această evoluție reflectă presiunea financiară la care este supusă o mare parte din populația tânără a țării.