Banca Națională a României a decis, joi, menținerea dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an. Această decizie vine într-un context în care inflația a înregistrat o scădere semnificativă în lunile iulie și august, însă instituția centrală avertizează că aceasta ar putea crește din nou până la finalul anului curent. Decizia vizează controlul prețurilor, fiind dobânda-cheie unul dintre principalele instrumente utilizate de BNR pentru a gestiona inflația în economie.
Consiliul de administrație al BNR a optat pentru menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare, cunoscută sub numele de Lombard, la 7,50% pe an. De asemenea, dobânda pentru facilitatea de depozit a fost păstrată la 5,50% pe an, în timp ce nivelurile rezervelor minime obligatorii pentru pasivele băncilor, atât în lei, cât și în valută, au rămas neschimbate. Aceste măsuri influențează, în timp, costul creditării și randamentele economisirii pentru populație și companii.
Evoluția inflației a fost marcată de o scădere de la 10,42% în iunie la 8,16% în iulie și la 6,17% în august. Această scădere a fost parțial determinată de dispariția efectelor de eliminare a plafonului la electricitate și de modificările de TVA și accize din vara anului trecut. Totuși, scumpirea combustibililor, cauzată de creșterea cotației petrolului, a anulat parțial beneficiile oferite de ieftinirea produselor agroalimentare, precum legumele, fructele sau ouăle.
Riscurile care pot determina revenirea inflației includ scumpirea energiei și a combustibililor, evoluția cursului de schimb al leului și incertitudinile politice interne. Banca centrală menționează că conflictul din Orientul Mijlociu și seceta severă din acest an reprezintă factori externi care pot pune presiune pe prețuri. Pe termen lung, BNR estimează că o cerere mai slabă și continuarea corecției bugetare ar putea ajuta la reducerea acestor presiuni asupra prețurilor.
Situația economică a fost marcată de o stagnare a PIB-ului în trimestrul al doilea din 2026, după o contracție de 0,1% în primele trei luni ale anului. Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, PIB-ul s-a redus cu 0,4% în trimestrul al doilea, în urma unei scăderi de 1,2% în primul trimestru. Deși investițiile au susținut o atenuare a contracției, consumul gospodăriilor a continuat să scadă, iar exportul net a avut o contribuție negativă.
Incertitudinile politice au afectat cursul de schimb și costurile de finanțare, randamentele titlurilor de stat crescând pe fondul situației interne și a conflictului din Orientul Mijlociu. Banca centrală subliniază că utilizarea fondurilor europene este esențială pentru a compensa efectele reducerii deficitului bugetar și ale tensiunilor externe. Această absorbție a banilor europeni este considerată vitală pentru investiții, reforme structurale și pentru procesul de tranziție energetică a țării.