Banca Națională a României a publicat marți minuta ședinței de politică monetară din 8 octombrie, prin care se constată o modificare a prognozelor economice. Conform documentului, rata anuală a inflației va urma o traiectorie ascendentă până la finalul anului curent, depășind nivelul de 6,1% care fusese anticipat anterior de instituție. Această revizuire a perspectivei inflaționiste indică o deteriorare a situației pe termen scurt față de estimările prezentate în luna august.
Principalele cauze identificate de membrii Consiliului de administrație al BNR pentru această creștere sunt șocurile pe partea ofertei. Scumpirea combustibililor și a energiei reprezintă riscuri majore, alături de creșterea cotațiilor altor materii prime, inclusiv cele agroalimentare. Instabilitatea este alimentată de contextul conflictului din Orientul Mijlociu și de seceta severă din acest an, factori care influențează direct costurile de producție și prețurile bunurilor importate.
Evoluția cursului de schimb al leului este menționată, de asemenea, ca un determinant al noilor perspective economice. Banca centrală subliniază că incertitudinea legată de piețele internaționale ale petrolului și materiilor prime poate accentua presiunile inflaționiste. Totodată, se avertizează că prelungirea conflictului din Orientul Mijlociu ar putea avea efecte directe și indirecte asupra prețurilor unor bunuri intermediare și finale care ajung pe piața din România.
Există însă și elemente care ar putea limita ritmul scumpirilor în economia națională. Rezultatele favorabile din sectorul producției agricole vegetale au generat efecte pozitive asupra prețurilor la fructe, legume și ouă. În același timp, evoluția consumului populației și nivelul cererii din economie ar putea acționa ca un factor de tampon, limitând modul în care costurile mai mari cu energia și combustibilii se transmit către prețurile finale ale bunurilor și serviciilor.
În ceea ce privește politicile monetare, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an. De asemenea, dobânda pentru facilitatea de creditare Lombard a fost păstrată la 7,50% pe an, în timp ce cea pentru facilitatea de depozit rămâne la 5,50% pe an. Banca centrală a decis să mențină și nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și în valută.
În perioada recentă, inflația a cunoscut o scădere semnificativă, coborând de la 10,42% în iunie la 6,17% în august 2026. Această evoluție downward a fost determinată de epuizarea efectelor eliminării plafonării energiei electrice și a modificărilor de accize și TVA din anul precedent. Totodată, indicatorul CORE2 ajustat a scăzut de la 8,3% în iunie la 6,2% în august, pe fondul încetinirii creșterii prețurilor la alimentele procesate.