Banca Națională a României (BNR) adoptă o strategie mai puțin strictă în ceea ce privește intervențiile asupra cursului valutar, permițând leului să fluctueze mai liber pe piață. Guvernatorul Mugur Isărescu a indicat faptul că, deși regimul de flotare controlată rămâne în vigoare, banca centrală va manifesta o flexibilitate sporită. Această schimbare de atitudine vine într-un moment în care presiunea asupra monedei naționale este vizibilă, după ce cursul a depășit pragul de 5.265 lei/euro.
Economistul-șef BCR, Ciprian Dascălu, a observat că atenția BNR se îndreaptă acum mai degrabă către stabilitatea ratelor dobânzilor decât către menținerea unui curs de schimb fix. Această orientare sugerează o schimbare a funcției de reacție a băncii centrale, care încearcă să echilibreze politicile monetare. Detaliile complete despre această nouă modalitate de reacție la presiunile valutare ar putea fi prezentate abia la conferința de presă din noiembrie, imediat după publicarea noilor prognoze privind inflația.
Analistii de la CFA România estimează că leul ar putea suferi o depreciere treptată, ajungând la un nivel de 5,4-5,5 lei/euro până la finalul anului 2027. Adrian Codirlașu, președintele CFA România, a menționat că o depreciere către 5,4 lei/euro este posibilă chiar în cursul acestui an. Scenariul de depreciare nominală este susținut de diferențialul de inflație dintre România și zona euro, precum și de deficitele gemene ale economiei românești.
Situația monedei românești este considerată mai complexă decât cea a economiilor din regiune, precum Polonia sau Ungaria. În timp ce zlotul și forintul pot absorbi mai ușor șocurile pieței, BNR folosește stabilitatea leului ca instrument de ancorare a inflației. România dispune de deficite externe semnificative, inclusiv un deficit comercial care este estimat la circa 7,7% din PIB pentru anul 2025, ceea ce limitează capacitatea de a lăsa moneda să fluctueze fără riscuri.
Evoluția cursului de schimb are un impact direct asupra prețurilor prin intermediul costurilor de import pentru mărfuri și servicii. Ciprian Dascălu de la BCR estimează că efectul de transmitere al cursului asupra inflației este de 0,3 puncte procentuale. În acest context, BCR prognozează o inflație de 6,4% la finalul anului, însă riscurile pot crește către 6,9% dacă deprecierea leului și prețurile materiilor prime vor continua să evolueze în sens nefavorabil.
În cadrul economiilor europene, România prezintă cele mai mari dezechilibre externe, având un deficit de cont curent mult mai mare decât Cehia, Ungaria sau Polonia. În timp ce Cehia înregistrează un excedent comercial de 9,4%, România se confruntă cu deficite comerciale semnificative. Aceste diferențe structurale fac ca regimul valutar românesc să fie mai puțin tolerant la fluctuații față de modelele aplicate în restul Europei Centrale și de Est.