Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a publicat raportul „Regional Economic Prospects”, în care analizează traiectoria economiei românești. Conform instituției, după o creștere de 0,7% în 2025, se estimează un declin al PIB-ului de 0,2% pentru anul 2026. Prognoza indică însă o revenire la creștere în anul 2027, când economia ar putea înregistra un avans de 1,8%, menținând astfel previziunile făcute anterior în iunie.
Performanța economică a fost afectată de o contractare anuală de 0,8% în primul semestru al anului 2026. Această scădere a fost determinată de o prăbușire de 4,6% a producției industriale, alături de un recul observat în sectorul serviciilor și în vânzările cu amănuntul. În acest context dificil, sectorul construcțiilor a reușit să rămână pe creștere, fiind susținut direct de proiectele de infrastructură care beneficiază de finanțare din fondurile UE.
Situația inflației rămâne una de urmărit, aceasta atingând un nivel de 9,7% în mai 2026, înainte de a scădea la 6,3% în august 2026. Deși a existat o scădere, inflația din România rămâne la cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. Presiunile inflaționiste pot fi prelungite de deprecierea leului în raport cu euro și de prețurile ridicate la energia utilizată de consumatori.
Pe partea de finanțe publice, deficitul bugetar a arătat o îmbunătățire în perioada ianuarie - iulie 2026, fiind cu 37% mai scăzut în termeni nominali față de perioada similară din 2025. BERD consideră că ținta de deficit pentru acest an, stabilită la 6,2% din PIB, pare realizabilă. Această evoluție vine după ce deficitul s-a atenuat la 7,9% din PIB în cursul anului 2025.
O redresare a PIB-ului în a doua parte a anului ar putea fi susținută de o creștere treptată a cererii gospodăriilor și de finalizarea investițiilor finanțate prin UE. De asemenea, o revenire moderată a exporturilor, facilitată de restabilirea parțială a competitivității costurilor, ar putea ajuta economia. Totuși, riscurile rămân ridicate din cauza incertitudinilor legate de politicile fiscale, a șocului prețurilor la energie și a unei cereri externe slabe.
Evoluția indicatorilor macroeconomici precum PIB-ul sau inflația este strâns legată de stabilitatea prețurilor și de capacitatea de absorbție a fondurilor europene. În cadrul Uniunii Europene, România se confruntă cu provocări specifice, inclusiv un deficit de cont curent care rămâne printre cele mai mari din blocul economic, influențând direct stabilitatea cursului de schimb și puterea de cumpărare a cetățenilor.