România se confruntă cu necesitatea de a reduce deficitul bugetar într-un context economic marcat de o creștere foarte lentă. În același timp, datoria publică continuă să crească, iar costurile de finanțare rămân la niveluri ridicate. Statul este obligat să aloce resurse suplimentare pentru apărare și să mențină investițiile, deși veniturile bugetare nu cresc suficient de rapid pentru a susține aceste cheltuieli în perioada actuală.
Conform estimărilor Comisiei Europene, deficitul bugetar al României va scădea de la 7,9% din PIB în 2025 la 6,2% în 2026 și la 5,8% în 2027. Totodată, prognoza economică indică o creștere de doar 0,7% în 2025, urmată de o expansiune de numai 0,1% în 2026. Pentru anul 2027, ritmul de creștere este estimat la 2,3%, însă datoria publică ar putea ajunge la 63,4% din PIB.
Problema costului finanțării devine critică deoarece datoria publică trebuie refinanțată constant prin noi împrumuturi. Dacă randamentele de pe piață rămân ridicate, obligațiile care ajung la maturitate vor fi înlocuite cu datorii mai scumpe. Această situație duce la creșterea cheltuielilor cu dobânzile, ceea ce înseamnă că o parte mai mare din veniturile statului este direcționată către serviciul datoriei, în detrimentul altor categorii de cheltuieli necesare.
În paralel cu reducerea deficitului, România trebuie să finanțeze domenii cu necesități crescute, precum apărarea națională. Cheltuielile pentru apărare sunt estimate să crească de la 1,5% din PIB în 2025 la 1,8% în 2027. Statul trebuie să asigure, de asemenea, fonduri pentru pensii, sănătate, servicii publice și pentru continuarea investițiilor publice, inclusiv pe cele care utilizează fonduri europene pentru infrastructură și digitalizare.
Investițiile finanțate prin fonduri europene sunt esențiale pentru România, având un rol major în compensarea slăbirii cererii interne. Aceste fonduri permit finanțarea proiectelor de energie și infrastructură fără ca întreaga valoare să fie suportată din bugetul național. Totuși, succesul acestor proiecte depinde de capacitatea administrativă, de respectarea termenelor de implementare și de asigurarea cofinanțării necesare pentru a susține dezvoltarea economică.
Presiunea fiscală este o problemă globală, iar FMI avertizează că perioada banilor ieftini s-a încheiat. Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a subliniat că guvernele nu se mai pot baza pe creșterea economică pentru a rezolva problemele fiscale. În Europa, îmbătrânirea populației și tranziția climatică ar putea adăuga presiuni semnificative asupra cheltuielilor publice, iar datoria medie a statelor UE ar putea depăși 130% din PIB până în 2040.