Prețurile la carburanți în România au intrat într-o perioadă de creștere alarmantă, iar analistul economic Adrian Negrescu avertizează că motorina și benzina ar putea atinge pragul de 13-15 lei pe litru. Această evoluție este determinată de blocarea strâmtoarei Ormuz și de fluctuațiile extreme ale pieței petroliere internaționale. În prezent, prețul motorinei a depășit 11 lei pe litru, în timp ce benzina a ajuns la 10 lei pe litru, conform datelor recente.
Conform analizei realizate de compania de consultanță Frames, motorina a depășit pragul de 11 lei pe litru pe 25 septembrie, reprezentând o creștere de aproximativ 32% în ultimele șapte luni față de valorile din februarie 2026. Adrian Negrescu subliniază că, într-un scenariu extrem, în care prețul petrolului ar ajunge la 130-140 de dolari pe baril, problema principală nu va mai fi doar costul ridicat, ci chiar disponibilitatea carburantului pe piață. Volatilitatea actuală este considerată mai periculoasă pentru economia românească decât un preț ridicat, dar stabil.
Analistul economic Adrian Negrescu menționează că statul trebuie să ia o decizie privind nivelul taxelor aplicate. Acesta sugerează că România ar putea urma modelul altor țări din UE, unde acciza a fost redusă semnificativ până aproape de minimul permis de legislația europeană. Orice intervenție asupra TVA-ului sau a accizei necesită un studiu fundamentat care să evalueze impactul fiscal asupra sectorului, mai ales că mecanismul de ajustare bilunară a accizei nu pare să aibă efecte semnificative în contextul șocurilor externe.
Dependența de producătorii externi reprezintă un punct critic pentru reziliența economică a țării. Deși România deține rafinării, porturi și conducte, se importă tot mai mult produs finit rafinat din Turcia sau Arabia Saudită, plătiind marja industrială altor state. Adrian Negrescu avertizează că, atunci când prețul barilului sare de la 70 la 118 dolari în doar câteva săptămâni, această vulnerabilitate se traduce prin pierderi de sute de milioane de euro din balanța comercială, afectând direct economia națională.
Impactul scumpirii carburanților se va reflecta în întreg lanțul economic, generând presiune pe inflație și pe dobânzi. Scumpirea de la pompă afectează costul transportului, prețul alimentelor și facturile de energie ale fabricilor, ducând în final la un deficit bugetar mai mare. Analiza Frames indică faptul că un deficit comercial energetic ar putea depăși 5 miliarde de euro pe tot anul, dacă ritmul actual de creștere a costurilor și importurilor se menține constant în perioada următoare.
Situația balanței comercale a României este agravată de scăderea producției interne de țiței, care a înregistrat o scădere de 8,3% în primul trimestru. Conform datelor ARICE, deficitul comercial cumulat pentru țiței și produse petroliere rafinate a ajuns la circa 2,524 miliarde de euro în primele șase luni ale anului 2026, comparativ cu 1,783 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului 2025. Această tendință reflectă trecerea de la importul de materie primă la achiziționarea de produse cu valoare adăugată mai mare din exterior.