Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a avertizat asupra necesității de a menține o disciplină bugetară strictă pentru a evita scăderea României în categoria de rating „junk”. Oficialul a subliniat că protejarea ratingului suveran este un obiectiv esențial, în condițiile în care datoria publică a ajuns la aproximativ 60% din PIB. Situația financiară a statului este marcată de costuri ridicate pentru plata dobânzilor, care consumă resurse din ce în ce mai mari.
Analiza situației bugetare arată că deficitul a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025. În primele opt luni ale anului 2026, deficitul cash a înregistrat o valoare de 2,89% din PIB, o scădere față de 4,51% în perioada similară din 2025, reprezentând o diferență de aproape 27 de miliarde de lei. Alexandru Nazare consideră că pierderea acestor corecții prin angajamente nesustenabile ar reprezenta o greșeală majoră pentru economia țării.
Datoria publică a atins nivelul de aproximativ 1.205 miliarde de lei la sfârșitul lunii iulie, ceea ce înseamnă circa 60% din PIB. Presiunea financiară este accentuată de faptul că, în primele opt luni ale anului, statul a plătit dobânzi de 42,1 miliarde de lei, o creștere de 26,7% față de aceeași perioadă din 2025. Ministrul a menționat că această situație este rezultatul unor ani în care statul a cheltuit fără rigoare și a amânat reformele necesare.
Bugetul pentru anul 2027 este considerat de Alexandru Nazare un test major de responsabilitate, care trebuie să se bazeze pe venituri realiste și priorități clare. Guvernul vizează reducerea deficitului la 6,2% din PIB în 2026, însă acest prag este de peste două ori mai mare decât limita europeană de 3%. Presiunile bugetare vor continua, inclusiv din cauza eliminării granturilor din PNRR și a costurilor generate de datoria publică.
Pentru a menține încrederea creditorilor externi, Alexandru Nazare a indicat necesitatea de a avea surse permanente de finanțare pentru orice cheltuială permanentă. Prima evaluare de rating de la Fitch este așteptată în ianuarie, însă un derapaj financiar ar putea forța agențiile să reevalueze situația României mult mai devreme. Ministrul a pledat pentru controlul cheltuielilor și îmbunătățirea colectării veniturilor, menționând totodată că investițiile au crescut cu 19,9% în trimestrul al doilea din 2026.
Gestionarea deficitului bugetar și a datoriei publice reprezintă un proces continuu de ajustare fiscală în cadrul Uniunii Europene. Conform normelor europene, statele membre sunt monitorizate pentru a respecta pragul de deficit de 3% din PIB, un obiectiv pe care România încearcă să îl atingă prin reducerea progresivă a dezechilibrelor acumulate în perioada precedentă.