Autostrada A8, cunoscută sub numele de Autostrada Unirii, riscă să fie afectată de întârzieri semnificative din cauza deciziilor instanțelor de judecată. Acest proiect de infrastructură majoră, care are o lungime de aproape 300 de kilometri, are scopul de a conecta Târgu Mureș cu Iași și Republica Moldova. În prezent, situația șantierelor este extrem de variată, de la sectoare cu lucrări efective până la tronsoane blocate de procese juridice.
Pe partea de est, situația este critică din cauza litigiilor care afectează atribuirea contractelor. La tronsonul Iași-Ungheni, Curtea de Apel București a suspendat, pe 28 octombrie, executarea contractului Lețcani-Iași, după ce Concelex a depus o contestație. De asemenea, la ultimul segment al autostrăzii, cel de la DN24 către Vamă Ungheni, instanța a obligat Compania Națională de Investiții Rutiere să reevalueze oferta asocierii conduse de Itinera, în urma contestațiilor depuse de Concelex și Construcții Erbașu.
Finanțarea întregului proiect este complexă, combinând fonduri europene nerambursabile, bugetul de stat și împrumuturi SAFE, care sunt împrumuturi europene rambursabile. Pentru tronsoanele Târgu Mureș-Miercurea Nirajului și Leghin-Târgu Neamț, contractul de finanțare este de 6,06 miliarde lei, dintre care 3,06 miliarde reprezintă bani UE nerambursabili. În schimb, pentru sectorul Sărățeni-Pipirig, cererea depusă de CNIR prevedea o contribuție UE de 8,9 miliarde lei dintr-un proiect total de 26,6 miliarde lei.
În zona centrală a proiectului, progresul este mixt. Sectorul Târgu Mureș-Miercurea Nirajului este cel mai avansat, cu un progres fizic de peste 50%, fiind construit de compania turcă Nurol. În schimb, pe lotul Miercurea Nirajului-Sărățeni, lucrările propriu-zise nu au început, deoarece au fost necesare studii suplimentare pentru corectarea documentației. Un alt segment, Joseni-Ditrău, a intrat în execuție în august, având un progres fizic de aproximativ 13% la mijlocul lunii octombrie.
Alte sectoare se confruntă cu dificultăți tehnice sau de proiectare. Lotul Ditrău-Grințieș prezintă o proiectare întârziată, iar CNIR a emis un document constatator negativ, deși acesta a fost ulterior retras din SEAP. Pe tronsonul Grințieș-Pipirig, complexitatea este ridicată, deoarece traseul include aproximativ 60 de poduri, viaducte și 16 tuneluri. În ceea ce privește infrastructura de frontieră, podul peste Prut de la Ungheni este gestionat printr-un contract separat și are un progres fizic de 56%.
Construcția autostrăzilor în România implică gestionarea unor sume masive de bani publici și europeni, fiind supusă unui control riguros. Deciziile instanțelor de judecată pot influența direct calendarul de execuție al proiectelor de infrastructură de transport, afectând modul în care fondurile sunt utilizate și când vor fi puse în funcțiune drumurile de țară.