Datele oficiale publicate de ONJN pentru anul 2025 relevă o realitate economică diferită de imaginea de sponsorizare din fotbalul românesc. În timp ce competițiile sportive poartă numele unor case de pariuri, mizele reale ale industriei se concentrează în principal pe mediul online și pe jocurile de tip slot. Această discrepanță explică de ce veniturile din sponsorizările sportive nu cresc în raport cu volumul total de bani circulați în piața jocurilor de noroc.
Veniturile din mediul online au depășit pragul de 11,5 miliarde de lei, ceea ce înseamnă peste 2 miliarde de euro. În comparație, mizele de la păcănelele clasice din sălile fizice au însemnat peste 1 miliard de euro. Pariurile în cotă fixă, cele care sunt disponibile la ghișeele agențiilor de stradă și care sunt asociate direct cu evenimentele sportive, au reprezentat doar aproximativ 200 de milioane de euro. Raportul dintre online și pariurile de stradă este de unu la zece.
Din perspectiva operatorilor, sponsorizarea cluburilor de Superliga nu este despre vânzarea accesului la fanii fotbalului, ci despre vizibilitatea în fața unui public tânăr și masculin. Acești utilizatori folosesc telefoanele mobile exact în intervalele de desfășurare a meciurilor. De aceea, cluburile negociază contracte pe baza unei percepții eronate, crezând că vând audiență de pariori, când de fapt vând doar atenția unor utilizatori în momente specifice de consum digital.
Instituția de control a aplicat recent o sancțiune pentru conținutul publicitar, nu doar pentru formalități. Platforma totogaming.ro a fost amendată cu 20.000 de lei, după ce a folosit un personaj într-un cadru medical pentru a promova serviciile. Aceasta este prima dată când ONJN sancționează astfel de reclame, subliniind că respectarea legislației nu se limitează la afișarea siglelor obligatorii sau a mesajelor despre jocul responsabil, ci vizează și modul de prezentare a serviciilor.
Monitorizarea pieței rămâne o provocare majoră pentru autorități, având în vedere deficiențele semnalate de Curtea de Conturi. Pentru anul 2024, s-a constatat că ONJN nu monitoriza declarațiile lunare ale operatorilor land-based și exista o diferență estimată de taxă de autorizare de peste 116 milioane de lei pentru operatorii de slot-machine. În prezent, există investigații privind prejudicii de zeci de milioane de lei și suspiciuni privind modul în care unii operatori online își raportează GGR-ul.
La nivel european, contextul este și mai complex, piața neagră reprezentând aproximativ 72% din tranzacțiile online din Uniunea Europeană, cu o valoare de circa 80 de miliarde de euro. Această cifră indică faptul că raportările naționale măsoară doar segmentul licențiat și verificat oficial. Orice analiză a datelor din România trebuie privită prin prisma acestui fenomen, deoarece o parte semnificativă din fluxul financiar al jocurilor de noroc rămâne în afara monitorizării oficiale.