ANAF a intensificat monitorizarea persoanelor fizice cu patrimonii substanțiale, concentrându-se pe identificarea riscurilor de neconformare fiscală. În România, autoritățile fiscale utilizează structuri specializate pentru a analiza situația financiară a rezidenților care dețin active de valoare mare. Această activitate de control vizează în special persoanele fizice cu o avere estimată de peste 25 de milioane euro, asigurând o supraveghere atentă asupra modului în care sunt raportate veniturile și bunurile deținute.
În cadrul instituției, Direcția Generală Control Venituri Persoane Fizice (DGCVPF) gestionează verificările dedicate acestui segment de contribuabili. Activitatea inspectorilor include atât verificări documentare pentru situații fiscale punctuale, cât și analize complexe ale situației fiscale personale. Scopul acestor proceduri este de a verifica existența unei concordanțe între veniturile declarate de contribuabili, patrimoniul lor actual și situația fiscală generală, pentru a preveni orice formă de evaziune.
Datele oficiale furnizate de ANAF pentru primul semestru al anului 2026 relevă un volum important de acțiuni de control. În această perioadă, autoritățile au analizat date aferente intervalului 2020-2024 pentru a identifica persoanele cu risc de neconformare la declararea veniturilor impozabile. Rezultatul acestor analize a dus la transmiterea a 313 notificări de conformare, inclusiv către persoane fizice cu averi mari, și la planificarea unor acțiuni de control pentru 571 de persoane fizice.
La nivel european, subiectul taxării marilor averi este pe agenda Parlamentului European, în urma discuțiilor de la 12 octombrie 2026. Europarlamentarii și membrii parlamentelor naționale au analizat dificultățile legate de evaluarea activelor deținute în mai multe jurisdicții și mobilitatea capitalului. Subcomisia pentru chestiuni fiscale (FISC) lucrează acum la elaborarea unui raport propriu privind taxarea persoanelor cu averi foarte mari, vizând și implicațiile taxelor de exit.
Un studiu al Comisiei Europene din aprilie 2026 subliniază că, deși averea privată în Uniunea Europeană a crescut semnificativ în ultimele trei decenii, taxele pe avere nu generează venituri fiscale relevante. Această situație este cauzată de praguri ridicate, facilități și regimuri fiscale preferențiale care restrâng baza de impozitare. Studiul evidențiază necesitatea accesului autorităților la informații digitale și la schimbul automat de date pentru un control fiscal mai eficient.
Contextul fiscal european este marcat de o concentrare a averii în rândul celor aflați în partea superioară a distribuției. În timp ce statele membre caută metode de a crește colectarea impozitelor, accentul cade pe digitalizarea administrațiilor fiscale și pe utilizarea instrumentelor de raportare furnizate de terți. Această evoluție globală pune presiune pe contribuabilii cu venituri mari să păstreze o documentație riguroasă privind sursele de finanțare.