Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că anul 2027 va reprezenta un moment cheie pentru ajustarea fiscală a țării. Acesta nu va fi un an marcat de creșteri spectaculoase ale bugetelor, ci unul în care planificarea financiară va fi dictată de resursele efective disponibile. Bugetele vor fi construite luând în calcul obligațiile deja asumate, cheltuielile permanente și diversele solicitări pentru indexări, evitând astfel proiecțiile optimiste care nu au acoperire reală.
Datele financiare recente arată o scădere a deficitului bugetar cu 1,5 puncte procentuale din PIB în primele nouă luni ale anului 2026, de la 5,31% la 3,81%. Execuția bugetară la septembrie s-a încheiat cu un deficit de 78,3 mld. lei, o valoare mai mică față de cei 102,47 mld. lei înregistrați în aceeași perioadă a anului trecut. Alexandru Nazare susține că aceste cifre confirmă efectele măsurilor de consolidare fiscală și corectarea dezechilibrelor.
Veniturile bugetare au înregistrat o creștere de 11,9%, ajungând la 522,69 mld. lei, în timp ce cheltuielile au avansat cu 5,5%. Această dinamică, în care încasările cresc mai rapid decât cheltuielile, contribuie direct la reducerea deficitului. Structura veniturilor include o creștere a încasărilor din TVA cu 24,8% și a contribuțiilor de asigurări cu 6,8%, în condițiile în care cheltuielile de personal au scăzut cu 4,43 miliarde de lei.
Investițiile publice au atins nivelul de 107,77 mld. lei, depășind cu 25,15 mld. lei nivelul din primele nouă luni ale anului precedent. Fondurile europene au jucat un rol crucial, finanțând peste 70% din aceste investiții și reducând presiunea asupra bugetului național. România a încasat până în prezent 13,27 miliarde de euro prin PNRR, având în așteptare încă 6,43 miliarde de euro aferente cererilor de plată nr. 5 și nr. 6.
Presiunea asupra bugetului rămâne ridicată, în special din cauza costurilor cu dobânzile care au ajuns la 50,63 miliarde de lei. Această sumă este cu 10,69 miliarde de lei mai mare față de perioada anului trecut, reducând spațiul pentru alte priorități. De asemenea, statul trebuie să gestioneze titluri executorii de peste 13 miliarde de lei care scad în 2026, precum și presiunile de finanțare în sistemul de sănătate.
Situația financiară a României este marcată de un deficit bugetar care, deși în scădere la 3,81% din PIB, rămâne cel mai mare din Uniunea Europeană. Costul ridicat al dobânzilor, care a depășit pragul de 50 de miliarde de lei, pune sub semnul întrebării capacitatea de a finanța proiecte noi fără a recurge la împrumuturi suplimentare care pot afecta stabilitatea economică pe termen lung.
Alexandru Nazare a subliniat că nicio cheltuială permanentă nu trebuie să fie introdusă fără o sursă de finanțare permanentă. Deciziile bugetare trebuie să fie fundamentate pe stadiul real al proiectelor și pe venituri certe, pentru a proteja credibilitatea financiară a țării și a evita riscuri legate de ratingul de țară.