Afacerile de familie reprezintă coloana vertebrală a economiilor globale, generând peste 70% din PIB-ul mondial și oferind locuri de muncă pentru 60% din angajații de pe mapamond. În România, acest segment economic este vital, însă se confruntă cu o provocare critică: transferul de proprietate și management către următoarea generație. Procesul de succesiune este testul decisiv pentru sustenabilitatea acestor companii, care trebuie să treacă de la fondatori la urmași pentru a supraviețui.
La nivel global, un val istoric de transfer de proprietate este iminent, fenomen semnalat și de un studiu McKinsey. În SUA, până în 2035, aproximativ 6 milioane de IMM-uri vor trece printr-un proces de succesiune pe măsură ce generația baby boomers se pensionizează. Această schimbare implică peste un milion de companii candidate pentru vânzare, cu o valoare de piață estimată la 5.000 de miliarde de dolari. România nu face excepție de această tendință globală de schimbare a generațiilor.
În contextul românesc, capitalismul este încă la început, având doar câteva decenii de existență, ceea ce face ca transferul către primii urmași să fie un proces recent. Multe afaceri nu reușesc această tranziție deoarece fondatorii nu au moștenitori sau aceștia nu doresc să preia activitatea părinților. Totuși, există exemple de succes, precum Nett Front, unde Andrea Szèll, CEO, reprezintă a doua generație, conducând o firmă care a închis 2025 cu afaceri de 68 mil. lei, plus 7%.
Noua generație aduce în business o perspectivă diferită, bazată pe studii superioare și utilizarea tehnologiei. La lanțul Dabo Doner, de exemplu, fiul antreprenorului Dan Paștiu a adus o abordare riguroasă asupra costurilor și productivității orare, având studii de master în business. Această schimbare de mentalitate este esențială pentru modernizarea operațiunilor, trecând de la învățarea prin încercare și eroare, specifică fondatorilor din anii '90, la decizii bazate pe date și eficiență economică.
Succesul pe termen lung depinde de sinergia dintre experiența fondatorilor și entuziasmul urmașilor. La Materom, de exemplu, Ioan Matei Baciu și Rodica Baciu au construit un grup cu afaceri de peste 1 mld. lei și 1.100 de salariați, implicând în prezent trei copii și patru nepoți. Deși integrarea poate fi dificilă, separarea între rolurile de familie și cele profesionale este cheia pentru a permite noilor lideri să aducă un suflu nou în companii.
Economia României traversează perioade de stagnare, PIB-ul rămânând la același nivel în ultimele trimestre, ceea ce pune presiune pe stabilitatea actorilor economici. Într-un astfel de climat, companiile de familie, care reprezintă două din trei întreprinderi din țară, sunt esențiale pentru menținerea competitivității. Capacitatea acestora de a se adapta și de a asigura o succesiune fără întreruperi va determina reziliența întregului sistem economic național în anii următori.