Adrian Năstase a propus introducerea unei contribuții temporare asupra profiturilor excepționale obținute în sectorul energetic, cu scopul de a finanța un ajutor destinat gospodăriilor cu venituri mici. Această inițiativă vizează sprijinirea populației vulnerabile în lunile de iarnă, într-un context în care fostul premier avertizează că presiunea economică poate degenera într-o criză socială. Propunerea sa este adresată Guvernului, solicitând o intervenție rapidă pentru a preveni acumularea nemulțumirilor sociale.
Fostul premier a subliniat riscurile asociate tensiunilor sociale, menționând protestele din state precum Franța, Italia, Spania, Portugalia, Albania și Serbia. Conform lui Adrian Năstase, costul vieții, prețul energiei, cheltuielile pentru locuințe și calitatea serviciilor publice reprezintă semnale de alarmă pe care România nu trebuie să le ignore. El consideră că aceste fenomene reprezintă un avertisment direct pentru guvernele europene, care trebuie să gestioneze corect impactul economic asupra cetățenilor.
Analiza sa include date economice care indică o creștere a inflației, aceasta ajungând la 6,61% în septembrie 2026, de la 6,17% în luna august. Totodată, Adrian Năstase a evidențiat faptul că serviciile s-au scumpit cu 11,12%, amintind că în anul 2025, aproximativ 27,4% dintre români erau expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială. Aceste cifre servesc drept fundament pentru necesitatea unui mecanism de protecție a populației cu venituri reduse.
Adrian Năstase propune ca statul să determine în ce măsură veniturile extraordinare ale companiilor precum Romgaz, Electrica și OMV Petrom provin din conjunctura internațională și scumpirea energiei. Planul său presupune două măsuri concrete: o taxă temporară pe profiturile excepționale demonstrabile și un ajutor de solidaritate pentru gospodăriile cu venituri foarte mici, acordat pe parcursul celor trei luni de iarnă. El a sugerat că un ajutor de 1.500 de lei pentru un milion de gospodării ar necesita un buget de 1,5 miliarde de lei.
În cadrul argumentației sale, fostul premier a invocat precedente precum contribuția de solidaritate aplicată în 2022, modelul britanic din același an sau programul cardurilor de energie din 2023. Adrian Năstase a solicitat implementarea unor reguli clare și a unor criterii transparente, insistând pe necesitatea verificării faptului că această taxă nu este transferată ulterior în facturile consumatorilor. El a criticat lipsa de decizie a actualului Guvern în gestionarea acestor dificultăți economice.
Contextul economic actual este marcat de o volatilitate a prețurilor și de presiuni asupra bugetelor de familie, aspecte care necesită monitorizarea constantă a indicatorilor de inflație. În România, gestionarea costurilor cu energia și a protecției socială rămâne un subiect central în dezbaterea publică, având în vedere impactul direct asupra nivelului de trai și a stabilității sociale în perioadele de consum ridicat.