Vortexul polar ar putea trece printr-un proces de separare în două nuclee distincte la începutul lunii noiembrie, conform celor mai recente prognoze meteorologice. Acest fenomen este asociat cu un episod de încălzire stratosferică care apare într-un moment neobișnuit de timpuri din sezonul rece. Deși modelele indică posibile scăderi de temperaturi în anumite zone ale Europei, impactul direct asupra României nu este încă stabilit cu certitudine.
Evoluția atmosferică este determinată de vânturile din stratosferă, care ar putea încetini până la o inversare completă a direcției acestora. Presiunea ridicată din apropierea regiunilor polare ar putea contribui la separarea vortexului, proces care poate altera circulația aerului rece. Dacă această schimbare se confirmă, inversarea vânturilor ar putea avea loc în jurul datei de 4 noiembrie, depășind cu cel puțin trei săptămâni recordul anterior pentru o astfel de eveniment timpurie.
Pentru România, o eventuală perturbare a vortexului polar nu garantează automat instalarea unui ger sau a unei ierni severe. Rezultatul depinde de modul în care modificările din stratosferă se transmit către nivelurile inferioare ale atmosferei și de interacțiunea cu alți factori. În prezent, prognozele nu oferă o estimare distinctă pentru teritoriul țării, deși semnalul de temperaturi sub normal în centrul și sudul Europei impune monitorizarea atentă a evoluției.
Un factor de influență major este și episodul de El Niño, descris ca fiind de o intensitate foarte mare. În estul Oceanului Pacific, temperaturile ar prezenta anomalii care depășesc local 8 grade Celsius peste valorile normale. Acest fenomen poate modifica configurația curentului-jet și poate favoriza apariția unor zone de presiune diferită, energia generată putând ajunge în stratosferă și contribuind la slăbirea vortexului polar.
Vortexul polar reprezintă o circulație atmosferică amplă ce se formează deasupra regiunilor polare în timpul sezonului rece, extinzându-se de la nivelurile inferioare până în stratosferă, la altitudini de peste 50 de kilometri. Acesta are două componente: una în troposferă, unde se produc majoritatea fenomenelor meteorologice, și una în stratosferă. Când vortexul este stabil, aerul rece rămâne blocat în Arctica, însă o deformare poate permite acestui aer să migreze spre latitudini mai joase.
Efectele pe termen lung asupra iernii 2026–2027 ar putea deveni mai clare pe măsură ce se apropie mijlocul sezonului rece. Până atunci, datele actuale nu stabilesc valori concrete privind precipitațiile, ninsorile sau temperaturile specifice pentru România. Monitorizarea va urmări dacă structurile de presiune favorizează pătrunderea aerului rece spre Europa de Sud-Est sau dacă tendința de răcire rămâne limitată la alte regiuni continentale.