Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a extins perioada de alertă privind funcționarea Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă pentru încă 30 de zile. Această decizie a fost oficializată prin publicarea hotărârii în Monitorul Oficial în seara zilei de 28 octombrie 2026. Ministerul Energiei a comunicat că această măsură este necesară pentru gestionarea riscurilor actuale care afectează stabilitatea energetică a țării.
Una dintre principalele cauze care au impus această prelungire este menținerea unor cote scăzute ale Dunării la intrarea în țară. Situația este agravată de faptul că Unitățile 1 și 2 ale centralei nu pot fi repuse în funcțiune pe parcursul lunii noiembrie 2026. Unitatea 1 a fost oprită controlat pe 28 iulie 2026, în timp ce Unitatea 2 a fost scoasă din funcțiune pe 13 august 2026, tot din cauza secetei severe.
Nivelul apei a scăzut dramatic în luna octombrie, ajungând la minus 259 cm. Această valoare este extrem de apropiată de limita absolută de siguranță operațională, care este stabilită la minus 262 cm. Lipsa precipitațiilor afectează direct aportul hidroelectric, iar scurtarea zilelor și condițiile de nebulozitate reduc semnificativ producția de energie din sursele fotovoltaice, complicând echilibrul sistemului.
Riscul unei crize în alimentarea cu energie electrică rămâne prezent din cauza lipsei rezervelor de putere și energie necesare pentru echilibrarea sistemului la orele de vârf de consum. În acest context, Transelectrica S.A. a primit instrucțiuni să ia toate măsurile necesare pentru asigurarea funcționării Sistemului Electroenergetic Național. Acestea implică creșterea producției din toate sursele disponibile, asigurarea importurilor sau reducerea consumului.
Din cauza acestor deficite de producție internă, România este obligată să apeleze masiv la importuri de energie pentru a acoperi cererea consumatorilor. Gestionarea acestui deficit este critică pentru prevenirea întreruperilor în furnizarea electricității către populație și către sectorul economic, în condițiile în care rezervele de putere sunt insuficiente pentru a acoperi perioadele de consum maxim.
Această situație de alertă energetică coincide cu o perioadă de volatilitate pe piețele de energie, prețul gazelor în Europa atingând pragul de 100 de euro/MWh. Această valoare reprezintă primul nivel de acest tip înregistrat de la criza energetică din 2022, influențând indirect costurile și necesitatea de a asigura stabilitatea sistemului național prin diverse mecanisme de import și control al consumului.