Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a decis prelungirea stării de alertă privind funcționarea Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă pentru o perioadă de 30 de zile. Această măsură a fost luată în contextul debitului Dunării care rămâne mult sub mediile istorice, fapt ce afectează capacitatea de operare a centralei. Ministerul Energiei a confirmat că hotărârea privind această prelungire a fost publicată oficial în Monitorul Oficial miercuri seară.
Nivelul apei de la intrarea în țară reprezintă o problemă majoră, deoarece evaluarea inclusă în document menționează imposibilitatea repornirii unităților 1 și 2 de la Cernavodă pe parcursul lunii noiembrie 2026. Deși prognozele hidrologice indică o creștere a debitului la secțiunea Baziaș până la 1.550 de metri cubi pe secundă până pe 4 noiembrie, acesta rămâne mult sub valorile multianuale. Pentru comparație, media în octombrie este de aproximativ 3.900 de metri cubi pe secundă, iar în noiembrie de 4.700 de metri cubi pe secundă.
În ceea ce privește calendarul de reluare a producției, ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a oferit o estimare diferită față de documentul CNSU. Acesta a declarat că, dacă prognozele privind debitul Dunării se mențin, un termen de aproximativ două săptămâni ar putea fi realist pentru repornirea unui reactor. Dumitru Chisăliță a estimat că unul dintre reactoare ar putea fi repornit în jurul datei de 15 noiembrie, deși a avertizat că orice schimbare a prognozelor poate modifica acest calendar.
Pentru a gestiona riscurile, Transelectrica va implementa măsuri menite să asigure funcționarea Sistemului Electroenergetic Național. Aceste acțiuni includ creșterea producției din sursele disponibile, asigurarea importurilor de energie și, în cazul în care va fi necesar, reducerea consumului de electricitate. În perioada stării de alertă, vor continua lucrările de intervenție în regim de urgență pentru asigurarea debitelor și nivelurilor necesare funcționării Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, conform hotărârilor anterioare.
Situația este critică deoarece centrala asigura aproximativ 20% din producția de energie electrică a României înainte de oprirea sa completă. Unitatea 1 a fost oprită pe 28 iulie, iar centrala funcționează fără producție de la 13 august. Indisponibilitatea acestor unitate și rezervele limitate pentru acoperirea consumului în perioadele de vârf pun o presiune constantă pe întregul sistem energetic național, care depinde acum de importuri și de alte surse de producție.
Această perioadă de instabilitate energetică intervine într-un context în care prețurile la energia electrică au atins niveluri ridicate, cu valori de 323 euro/MWh pe piața spot și chiar 500 euro în intervalul orar de seară. Gestionarea debitului Dunării rămâne astfel un factor esențial pentru stabilitatea prețurilor și a furnizării de curent către consumatori și companii.