Serviciile de ambulanță din aproximativ 17 județe din România se află într-o situație critică din punct de vedere financiar. Lipsa fondurilor necesare pentru luna septembrie afectează unități de intervenție din județe precum Argeș, Bacău, Bistrița-Năsăud, Brașov, Brăila, Caraș Severin, Călărași, Galați, Hunedoara, Ialomița, Teleorman, Timiș și Tulcea. Ministerul Sănătății încearcă să deconteze cheltuielile pentru combustibil, medicamente și reparații folosind o rezervă destinată situațiilor de urgență.
Gheorghe Chiș, președintele Federației Naționale Sindicale Ambulanța din România, subliniază că necesitatea unei rectificări bugetare pentru trimestrul patru este imperativă. Fără această măsură, activitatea serviciilor medicale de urgență nu va mai putea fi desfășurată la parametri optimi. În prezent, bugetul a fost limitat de restricții și economii stabilite de la începutul anului, ceea ce a forțat serviciile să utilizeze fonduri din trimestrele viitoare pentru a acoperi cheltuielile curente.
Pentru a atenua impactul crizei, Federația a depus o solicitare la Ministerul Sănătății pentru o suplimentare de buget cuprinsă între 90.000 și 100.000 de lei. Acești bani sunt necesari pentru acoperirea cheltuielilor materiale, cum ar fi combustibilul, aparatura medicală și serviciile de reparații. În timp ce salariile angajaților sunt asigurate până în luna noiembrie, resursele pentru materiale și consumabile rămân o problemă majoră pentru unitățile de ambulanță.
Situația devine extrem de complicată în perspectiva perioadei de iarnă, când cheltuielile sunt, în mod obișnuit, mai mari. Gheorghe Chiș a menționat că există o rezervă de 10% prevăzută prin Legea bugetului de stat pentru trimestrul patru, însă aceasta nu este suficientă pentru a acoperi necesarul real. Fără o intervenție rapidă prin rectificarea bugetului, serviciile medicale se pot confruntă cu un blocaj financiar sever în lunile următoare.
În lipsa unei rectificări bugetare, scenariul cel mai dur este cel în care serviciile de ambulanță nu vor mai putea onora anumite misiuni. Gheorghe Chiș a explicat că, deși se va prioritiza asigurarea urgențelor de grad zero, precum codul roșu, transporturile și transferurile de pacienți ar putea fi afectate. Această strategie de gestionare a crizei vizează supraviețuirea activității în condiții de lipsă de fonduri.
Gestionarea bugetelor de stat în România implică adesea proceduri complexe de rectificare prin ordonanțe de urgență. În sistemul de sănătate, repartizarea resurselor pe trimestre este un mecanism esențial pentru menținerea stabilității operaționale a unităților de urgență medicală. În absența unor fonduri de rezervă bine structurate, serviciile de ambulanță rămân vulnerabile în perioadele de tranziție sezonieră sau în cazul unor schimbări neprevăzute în fluxul de cheltuieli.