Un cetățean din Ucraina va petrece un an și două luni în penitenciar după ce a acceptat un acord de recunoaștere a vinovăției. Procesul a avut loc în cadrul unui dosar penal gestionat de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București. Inculpatul a fost acuzat de înșelăciune în formă continuată, după ce a colaborat la o schemă frauduloasă care a vizat mai multe persoane din capitală.
Conform anchetatorilor, faptele s-au desfășurat în perioada 17.07.2026 și 23.07.2026, în diverse locații publice din municipiul București. În cadrul acestor acțiuni, bărbatul a oferit sprijin material autorilor infracțiunii, preluând direct sumele de bani de la victime. Prejudiciul total cauzat de această activitate frauduloasă a fost estimat de autorități la suma de 561.480,00 lei, colectată de la patru persoane vătămate.
Schema de înșelăciune a utilizat metode sofisticate pentru a induce victimele în eroare și a le păstra în credință. Persoanele neidentificate care au orchestrat frauda s-au prezentat ca reprezentanți ai Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și ai Autorității de Supraveghere Financiară. Pentru a întări credibilitatea minciunilor, atacatorii au trimis prin intermediul aplicației WhatsApp un document care conținea un acord de confidențialitate.
Obiectivul principal al grupării a fost securizarea banilor prin convingerea victimelor că acestea sunt ținte ale unor tentative de fraudă asupra conturilor bancare. În acest context, sumele de bani au fost transferate către inculpat sub pretextul protecției acestora. Bărbatul de cetățenie ucraineană se află în stare de arest preventiv încă din data de 08.08.2026, măsură care a fost menținută și în urma încheierii acordului de recunoaștere a vinovăției.
Acest tip de fraudă, cunoscut sub denumirea de „metoda BNR”, implică de regulă utilizarea unor calități mincinoase pentru a simula intervenția unor instituții oficiale sau de supraveghere financiară. Atacatorii profită de teama consumatorilor de a-și pierde economiile pentru a îi determina să transfere bani către conturi controlate de ei. Astfel, victimele sunt păcălite să livreze sume importante de bani în scopul unei pretinse protejări a activelor lor.
Cazurile de înșelăciune care implică pretinse reprezentanți ai autorităților financiare sau de investigare sunt monitorizate constant de organele de poliție și de procuraturile specializate. Aceste scheme de criminalitate organizată folosesc adesea mijloace digitale, precum aplicațiile de mesagerie instant, pentru a trimite documente false. Autoritățile avertizează că orice solicitare de transfer de bani pentru „securizarea” conturilor este un indicator clar de fraudă.