Jurnalistul Patrick André de Hillerin va fi înmormântat la Cimitirul Bellu Catolic din București, alături de strămoșii săi. Programul detaliat al funeraliilor a fost transmis de Anna de Hillerin, care este rudă a jurnalistului și ocupă funcțiile de psiholog clinician și jurnalist. Decedatul a fost găsit în locuința sa de către mai mulți prieteni, după ce acesta nu a mai răspuns la apelurile telefonice primite.
Procesul de aducere a rămasului va începe luni, 29 septembrie, când Patrick André de Hillerin va fi depus la capela din Jurilovca. Acesta va rămâne în acest loc până în dimineața zilei de marți, 30 septembrie. Ulterior, în jurul prânzului, corpul va fi transportat către București, unde va fi depus la capela Cimitirului Bellu Catolic pentru perioada de veghe.
Ceremonia de înmormântare este programată să aibă loc joi, 1 octombrie, la ora 12:00. Evenimentul va fi desfășurat la Cimitirul Bellu Catolic din București, într-un loc dedicat familiei de Hillerin, unde se odihnesc strămoșii acestora. Familia a subliniat spiritul liber al jurnalistului și vocea sa inconfundabilă, mulțumind tuturor celor care îi oferă susținere în aceste momente dificile.
Doru Bușcu, redactor-șef al revistei de satiră politică Cațavencii, a descris contribuția jurnalistului ca fiind formidabilă pentru istoria fenomenului Cațavencu. Acesta l-a numit un „copil teribil al presei” și un ziarist precoce, cu un talent nativ. Doru Bușcu a menționat că Patrick André de Hillerin a fost un jurnalist consistent, capabil să stăpânească toate genurile jurnalistice, având un condei rar întâlnit în presa românească.
Redactorul-șef a adăugat că vestea decesului a fost una bruscă și că întreaga redacție se află în doliu. Doru Bușcu a exprimat intenția de a dedica un număr întreg revistei Cațavencii în memoria jurnalistului. Acesta a subliniat că, deși Patrick André de Hillerin avea doar 52 de ani, impactul său în jurnalism și în școala de satiră va rămâne unul semnificativ.
Decesul jurnalistului a avut loc luni, 28 septembrie 2026. Acest eveniment intervine într-un context în care mediul editorial este constant monitorizat, având în vedere provocările actuale ale cititului în România. În acest climat, pierderea unor voci jurnalistice marcante poate influența modul în care publicul interacționează cu informația și cu stilurile de scriere tradiționale din presa națională.