Prognozele climatologice pentru iarna care urmează în România indică o posibilă variație între temperaturi ridicate și episoade de ger sever. Roxana Bojariu, climatolog în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), a explicat că, deși prima parte a sezonului ar putea fi ușor mai caldă decât de obicei, a doua parte a iernii ar putea aduce condiții meteorologice dificile. Această evoluție depinde de dinamica sistemelor atmosferice și de influența unor fenomene globale.
Fenomenul El Nino reprezintă un factor determinant în această prognoză, având potențialul de a atinge intensitatea maximă în luna decembrie. Roxana Bojariu a menționat că acest fenomen ar putea depăși recordul stabilit în anul 2016. Deși Europa nu resimte impactul El Nino în mod direct, acesta influențează circulația atmosferică prin modificarea vortexului polar. Această interacțiune poate cauza blocaje ale circulațiilor predominante dinspre vest, favorizând apariția unor fluxuri de aer rece.
Modelele climatice complexe, precum cele utilizate de Centrul European de Prognoză Meteo pe Termen Mediu, sugerează că prima parte a iernii ar putea fi mai caldă în mare parte din Europa și în România. Totuși, experta subliniază că pot apărea episoade cu condiții de iarnă severă, în special în a doua parte a sezonului. Aceste perioade de frig intens pot fi limitate în timp, dar pot avea un impact semnificativ asupra mediului și a populației.
Din cauza complexității sistemului climatic, este dificil de stabilit o dată exactă sau o locație precisă pentru aceste blocaje atmosferice. Roxana Bojariu a precizat că prognozele cu anticipație mai mică vor fi necesare pentru a obține informații mai clare despre momentul și locul apariției episoadelor severe. În prezent, nu se poate oferi o imagine exactă, însă statistica indică o probabilitate mai mare pentru evenimente extreme în a doua parte a iernii.
Pregătirea comunităților locale este esențială pentru gestionarea eventualelor surprize climatice care pot apărea. Expertiza ANM sugerează că autoritățile și cetățenii trebuie să ia în calcul scenariile cu temperaturi scăzute și cantități mari de zăpadă. Această planificare este crucială pentru gestionarea resurselor de energie și a sistemelor de încălzire, mai ales în contextul unui fenomen El Nino atât de puternic, care poate aduce schimbări bruște în regimul termic.
Monitorizarea constantă a circulației atmosferice rămâne un proces critic pentru prognoza meteo pe termen lung. În România, tranziția către regimul de iarnă a fost marcată de schimbarea orei, care a avut loc în noaptea de sâmbătă spre duminică, 24 spre 25 octombrie 2026. Această perioadă de tranziție precede intrarea în sezonul rece, când modelele meteorologice încep să ofere indicii mai clare despre evoluția temperaturilor și a precipitațiilor.