Debitul Dunării la intrarea în România, măsurat în secțiunea Baziaș, va experimenta o evoluție ușor ascendentă în perioada 19-26 septembrie 2026. Conform prognozei emise de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, în primele două zile ale intervalului valorile vor rămâne în jurul pragului de 1.550 mc/s. Ulterior, se estimează o creștere ușoară a debitului până la nivelul de 1.650 mc/s, conform datelor furnizate de Agerpres.
Deși se observă o tendință de creștere, nivelul de la Baziaș rămâne semnificativ sub media multianuală a lunii septembrie, care este de 3.80are mc/s. În zona de aval a Porților de Fier, hidrologii prevăd debite care vor fi în general în creștere. Totuși, în prima parte a intervalului de prognoză, pe sectorul Brăila-Tulcea, debitul va rămâne relativ staționar, fără variații majore de volum.
Analiza trimestrială realizată de experți oferă o perspectivă mai largă asupra comportamentului fluviului pentru luna septembrie. În acest context, prognoza trimestrială indică un debit maxim al Dunării de 1.800 mc/s și un debit minim de 1.400 mc/s. Această variație între valorile extreme arată volatilitatea regimului hidrologic pe care fluviul îl poate prezenta în această perioadă a anului, conform estimărilor de specialitate.
În ceea ce privește râurile interioare, debitele medii zilnice vor menține o stare de relativ staționare pe întreaga durată a prognozei. Există însă posibilitatea unor creșteri de nivel și de debit pe anumite cursuri de apă din zonele de munte și de deal. Aceste variații sunt prognozate să apară cu o probabilitate mai mare la mijlocul intervalului, ca urmare a precipitațiilor care sunt estimate pentru acele zone.
Regimul hidrologic general din luna septembrie 2026 va fi marcat de valori scăzute, situându-se între 30% și 50% din mediile multianuale lunare. Excepții sunt reprezentate de râurile din bazinele Prahovei, Buzăului și Ialomiței, unde valorile vor fi mai mari, între 50% și 80%. În schimb, pe râurile din Dobrogea, pe afluenții Prutului, pe cursul superior al Siretului și pe bazinele Bârlad, Râmnicu Sărat, Crasna, Barcău, Crișul Repede, Crișul Negru și Crișul Alb, debitele vor fi sub pragul de 30%.
Monitorizarea debitelor de apă este un proces continuu care influențează infrastructura de transport și gestionarea resurselor naturale. În contextul actual, importanța acestor date este sporită de dinamica infrastructurii de transport, unde, recent, s-a reluat circulația feroviară între Giurgiu Nord și Ruse, după ce trenul „România” a rămas oprit pe pod.